Ce a promis NATO Ucrainei, în 2008, la București. Lavrov spune că de aici a pornit criza de la Kiev

Bucureștiul a găzduit în 2008 cel mai mare eveniment de politică externă desfășurat vreodată în țara noastră: summit-ul NATO. Unul dintre dosarele aflate pe masa discuțiilor a fost extinderea Alianței Nord-Atlantice spre Est, idee pe care Rusia avea să demonstreze că nu o poate digera. Ucraina și Georgia aveau mari așteptări de la acest summit, unde sperau că vor obține MAP, după reformele aplicate și contribuția adusă în teatre de operațiuni precum Iraq.

SUA și Canada au pledat pentru obținerea MAP de către Ucraina și Georgia, argumentând că o decizie contrarie ar stimula Rusia să-și sporească influența asupra Estului Europei. Dar cei doi foști sateliți ai URSS au plecat de la summit-ul NATO cu o amânare și o promisiune strecurată în concluziile evenimentului. Refuzul a venit, în mare parte, ca urmare a opoziției afișate de Germania și Franța, care credeau că extinderea NATO până la granițele Rusiei ar antagoniza Federația condusă de Vladimir Putin. Unii analiști au pus poziția Germaniei pe seama relației sale economice privilegiate cu Moscova.

Citește și: Cablograma Wikileaks care dezvăluie intențiile Rusiei în Ucraina. Putin pune la îndoială liderii din regiune

"NATO salută aspirațiile euro-atlantice pentru aderarea la NATO ale Ucrainei și Georgiei. Am căzut de acord astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm alegeri parlamentare libere și democrate în Georgia, în luna mai. MAP (Membership Action Plan) este următorul pas în drumul Ucrainei și al Georgiei către aderare. Astăzi spunem clar că susținem aplicațiile acestor două țări pentru MAP", se arată la punctul 23 al declarației finale, unde se mai adaugă faptul că va începe o rundă intensă de negocieri, urmând ca miniștri de Externe ai NATO să se propunțe asupra progresului înregistrat de cele două țări în decembrie același an.

Peste numai patru luni însă avea să pornească războiul ruso-georgian, pe care ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, susține că fostul președinte georgian Mihail Șaakașvili l-a pornit, motivat de promisiunile NATO.

"Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că - în pofida tuturor declaraţiilor despre sfârşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a câştigat - Alianţa se poate considera un câştigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, când liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei", a declarat Lavrov, miercuri, pentru Bloomberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News