Washingtonul a decis să acţioneze în mod independent faţă de europeni, după ce SUA și UE nu au căzut la o înțelegere cu privire ls sancțiunile împotriva Rusiei.
Decizia Washingtonului a apărut în The New York Times, care a citat oficiali ai administrației americane. Ţările G7 au acuzat, sâmbătă, Moscova de nerespectarea acordurilor de la Geneva privind detensionarea situaţiei în Ucraina şi au ameninţat cu noi sancţiuni, în continuarea celor instituite după anexarea Crimeii la Rusia în urma referendumului nerecunoscut de către Kiev şi Occident.
Spre deosebire de partenerii săi europeni, SUA sunt pregătite de sancţiuni împotriva unor întregi sectoare ale economiei ruse, potrivit ziarului american, citat de RIA Novosti, scrie Agerpres.
La reuniunile de la Casa Albă, secretarul Trezoreriei SUA, Jacob Lew, a pledat pentru o poziţie mai moderată în privinţa sancţiunilor. El a afirmat că 'deşi trebuie să acţionăm, extinderea sancţiunilor fără un sprijin european va afecta interesele americane şi nu va avea efectul scontat asupra Rusiei', după cum scrie The New York Times.
"A impune sancţiuni împreună cu UE ar fi bine, dar SUA au nevoie de leadership şi să nu mai piardă vremea, încercând să prezinte o abordare unitară", a declarat preşedintele ONG-ului Freedom House, David Kramer, care a trimis Casei Albe versiunea sa de sancţiuni împotriva ruşilor.
La rândul său, senatorul republican Bob Corker a propus instituirea de sancţiuni împotriva a patru bănci comerciale ruse şi împotriva monopolului rus de gaze Gazprom. Până în prezent, pe lista sancţiunilor americane a figurat doar banca Rossia, considerată ca fiind apropiată de Kremlin. Sursele The New York Times de la Casa Albă au refuzat să comenteze propunerile lui Corker, dar au indicat că pe noua lista cu sancţiuni ar putea fi introduse numele lui Igor Secin, preşedintele Rosneft, şi Aleksei Miller, directorul-executiv al Gazprom, doi apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu