Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, atrage atenția că nevoile pacienților din România s-au schimbat, iar spitalele vor trebui să își adapteze strucura de funcționare și organizare la nevoile reale de servicii de sănătate a populației din zona în care ele funcționează.
Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a vorbit, marți, 8 septembrie, la interviurile DC News și DC Medical despre problemele cu care se confruntă spitalele din România, presiunea financiară și de personal asupra unităților medicale, dar și despre necesitatea adaptării sistemului în funcție de nevoile reale ale pacienților.
El avertizase anterior că spitalele din România sunt plătite diferenţiat dacă tratează acelaşi pacient, cu aceeaşi boală, lucru pe care îl consideră greşit, iar totul se întâmplă din cauza unei soluţii temporare de acum 11 ani.
Horaţiu Moldovan: Sunt foarte multe spitale din România care au probleme serioase în asigurarea funcționării
Șeful CNAS a pornit această discuție de la spitalele construite sau modernizate prin PNRR și de la provocările pe care le implică funcționarea acestora.
"În momentul de față sunt foarte multe spitale din România care au probleme serioase în asigurarea funcționării. Aș vrea să pornesc de la cele mai relevante exemple pentru că tocmai s-a finalizat PNRR-ul și avem opt spitale fie nou construite, fie care au corpuri construite în cadrul PNRR, dar se află și câteva spitale aflate în etapele finale ale construcției. Este vorba despre spitale de arși, cum este cel de la Timișoara, cum este cel de la Târgu Mureș, spitale sau centre de mari arși, care sunt construite și funcționează pe normative de spațiu, pe circuite funționale respectate ad litteram și care implică cheltuieli foarte mari cu energia electrică și cheltuieli foarte mari cu personalul.
Aceste spitale de arși vor trebui să-și angajeze mulți noi angajați pentru că circuitele funcționale după care sunt gândite implică un număr mult mai mare de personal care este implicat în managerierea acestor cazuri", a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS.
Unele spitale nu mai fac față, în timp ce altele au adresabilitate redusă
Ulterior, Horațiu Moldovan a atras atenția asupra situației diferite în care se află spitalele din țară. Pe de o parte, avem unități medicale cu o adresabilitate foarte mare care ajung să nu mai facă față numărului mare de pacienți și care sunt, în opinia sa, finanțate necorespunzător, iar pe de altă parte, spitale cu o adresabilitate foarte redusă. În acest context, șeful CNAS spune că spitalele vor trebui să-și adapteze structura la nevoile reale ale populației.
"Pe de altă parte, am văzut în spațiul public, în ultimii ani, situații disperate ale unor spitale județene, spitale de urgență, care au ajuns în situația în care să recomande pacienților să nu se mai adreseze pentru orice problemă care necesită internare, ci să prioritizeze internările, pornind cu cazurile de extremă urgență, iar lucrurile acestea se întâmplă în paralel cu situații în care sunt alte spitale care au adresabilitate mică și foarte mică, cu rată mică de ultilizare a paturilor, dar nu acesta este singurul criteriu privind activitatea unui spital. Și atunci, noi trebuie să vedem poza mare pe care să o putem înțelege mai bine decât în momentul de față și mai important decât acest lucru, să putem să ajungem să rezolvăm, care sunt principalele probleme ale pacientului în accesul în zona spitalelor.
Șeful CNAS: Nevoia de servicii medicale a pacienților s-a modificat
Astfel, avem două categorii de spitale, spitale cu adresabilitate foarte mare, care nu mai fac față și sunt plătite necorespunzător și avem spitale care nu sunt la capacitate maximă, ci spre capacitate mică și de multe ori o parte din aceste spitale sunt cu această structură funcțională de peste 50 de ani, iar nevoia de servicii medicale a pacienților s-a modificat în tot acest interval, în sensul în care din ce în ce mai mulți pacienți sunt tratați nu în spitalizare continuă, ci în spitalizare de zi sau în ambulatoriu de specialitate, sau la medicul de familie.
Însă, finanțarea, modificarea acestei piramide a serviciilor medicale nu se reflectă și în modificarea piramidei finanțării serviciilor de sănătate. În perioada următoare, spitalele trebuie să își facă propriile analize și să încerce să își adapteze strucura funcțională organizatorică la nevoile reale de servicii de sănătate a populației din zona în care ele funcționează", a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la interviurile DC News și DC Medical.
Care este rolul CNAS în relația dintre pacienți și sistemul de sănătate
În cadrul aceluiași interviu, conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a explicat care este rolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în relația dintre pacienți și sistemul de sănătate.
"Aș vrea să punctez un lucru esențial pentru pacienți. Pacienții din România trebuie să știe că această instituție pe care o reprezint, Casa Națională de Asigurări în Sănătate, este principalul reprezentant al asiguratului, principalul reprezentant al pacientului, este instituția în a cărei sarcini revine cheltuirea corectă a banilor care se colectează în FNUASS și alte surse de la bugetul de stat, dar în esență FNUASS, prin contribuțiile asiguraților, modul în care acești bani se cheltuie, astfel încât pacienții să primească serviciile medicale de care au nevoie și medicamentele de care au nevoie.
Trebuie să ne punem în permanență întrebarea dacă serviciile pe care noi le decontăm, dacă medicamentele pe care noi le decontăm și modul în care decontăm aceste servicii și aceste medicamente răspunde într-adevăr nevoilor pe care le au pacienții din România în fiecare moment în care acest sistem funcționează", a mai declarat Horațiu Moldovan.
Precizăm că Horaţiu Moldovan a explicat în detaliu de ce harta spitalelor din România nu mai corespunde nevoilor pacienților.
