Donald Trump a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în "Strâmtoarea Trump", la scurt timp după ce a prezentat-o drept un "nou teritoriu american".
Președintele american Donald Trump a propus miercuri schimbarea numelui Strâmtorii Ormuz în Strâmtoarea Trump, la câteva zile după ce a semnat un decret pentru a modifica denumirea Lacului Ontario în Lacul America, transmite AFP.
"Acum că deținem acolo controlul, ar trebui să rebotezăm Strâmtoarea Ormuz drept 'Strâmtoarea Trump'?", a scris liderul de la Casa Albă pe platforma sa Truth Social.
Această cale maritimă strategică a fost închisă de Teheran după începerea războiului declanșat pe 28 februarie de loviturile aeriene israeliano-americane contra Iranului.
Drept reacție, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, conform Agerpres.
Trump revendică Strâmtoarea Ormuz drept „nou teritoriu al Statelor Unite”. Ce spune despre negocierile cu Iranul
La jumătatea lunii august, președintele SUA a publicat o hartă ce arată Strâmtoarea Ormuz și descrierea sa ca "nou teritoriu american".
Imaginea arată o hartă a strâmtorii care separă Golful Persic de Golful Oman, cu un cerc care marchează Strâmtoarea Ormuz şi textul „NOUL teritoriu al Statelor Unite”, împreună cu o fâşie albastră, roşie şi albă cu stele, ilustrând drapelul SUA.
Trump afirmase luna trecută că intenţionează să preia Strâmtoarea Ormuz ca „teritoriu american” după „înfrângerea Iranului”, ridicând tonul în faţa Teheranului în timp ce negocierile cu acesta sunt în continuare în impas, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat, dar între timp Statele Unite au reluat oricum bombardamentele împotriva Iranului.
„După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esenţă. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă”, a spus Trump la un miting politic la New York.
Anterior, el menţionase deja ideea ca SUA „să păstreze” Strâmtoarea Ormuz, susţinând că armata americană controlează acum acest coridor navigabil după ce bombardamentele americane au decimat capacităţile militare iraniene.
„Statele Unite au controlul total asupra Strâmtorii Ormuz. Cred că o vom păstra!”, a scris Trump miercurea trecută tot pe Truth Social, adăugând că „Iranul nu poate face nimic în această privinţă”.
Încetarea focului între SUA și Iran a expirat
Luni, 17 august, a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA şi Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar între timp eşuat.
Respectivul acord a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian şi sancţiunile impuse Iranului.
Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistiţiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.
Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie şi a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în ţările aliate SUA în regiune şi prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.
Trump a avut și alte ambiții teritoriale
Nu este prima dată când Donald Trump, confruntat cu un obstacol de politică externă, lansează o sugestie surprinzătoare sau amenințătoare de anexare a unui teritoriu străin.
De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a amenințat că va anexa teritoriul danez semiautonom Groenlanda și chiar a evocat o preluare a controlului Fâșiei Gaza, fără a trece însă la fapte.
Declarațiile sale, făcute cu doar câteva săptămâni înainte de inaugurarea sa oficială din 20 ianuarie, au atras critici din partea liderilor europeni și îngrijorări din partea Rusiei.
La Bruxelles, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reacționat ferm, subliniind că „Groenlanda face parte din Danemarca (...), trebuie să respectăm integritatea teritorială și suveranitatea Groenlandei”.
De cealaltă parte, Kremlinul urmărea „foarte îndeaproape” evoluția situației, descrisă drept „dramatică” de către purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. „Arctica este o zonă a intereselor noastre naționale (...). Mulțumită lui Dumnezeu, situația rămâne până în prezent la nivel de declarații”, a adăugat Peskov, reflectând preocuparea Moscovei cu privire la planurile expansioniste ale SUA.
Ministrul britanic de Externe de atunci, David Lammy, a evitat să condamne public declarațiile lui Trump, declarând pentru Sky News că „scopul meu nu este să-l condamn pe cel mai apropiat aliat al nostru”. Totuși, Lammy a oferit asigurări la BBC că aceste anexări „nu au să aibă loc”, încercând să tempereze tensiunile.
Planurile lui Trump nu s-au oprit la Groenlanda. Acesta a declarat că intenționează să facă din Canada cel de-al 51-lea stat al SUA și să preia controlul Canalului Panama, un punct strategic vital pentru comerțul mondial. Canalul, construit de americani la începutul secolului XX, este acum sub control panamez, iar o eventuală anexare ar reprezenta un precedent grav pe scena internațională.
