Exploatările de gaze de șist vor fi reluate în Marea Britanie. Au fost oprite în 2019, după avertizări că ar produce cutremure

Metoda fracturării se foloseşte la extracţia petrolului şi a gazelor de şist. Secretarul de stat pentru afaceri, Jacob-Rees Mogg, a declarat că reluarea metodei prin fracturare va ajuta la întărirea sectorului energetic al ţării, după ce Moscova a redus sau încetat livrările de gaze naturale spre Europa. Marea Britanie a stopat exploatările prin fracturare în 2019, după avertizări că această metodă poate produce cutremure. Oficialul britanic a mai spus că noile proiecte vor avea nevoie de sprijin local, subliniază BBC, conform Rador. 

Bogăția zace sub România

Un raport mai vechi, emis de Statele Unite ale Americii, prin Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) estima că România are gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, nedescoperite, dar care puteau fi deja accesate cu tehnologia de la acel moment (2013). România se plasa pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist. Pe locul I este Polonia, urmată de Franţa.

Instituția americană transmitea că explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. 

Ce ar fi putut să se întâmple în România dacă erau exploatate gazele de șist

Ionuț Purica, expert pentru energie și mediu, a explicat, la acel moment, ce impact economic ar avea exploatarea gazelor de șist în România.

"Dacă se încep lucrările respective, explorare, exploatare ș.a.m.d, toată chestiunea asta creează niște locuri de muncă. Pe un puț de foraj se pot crea locuri directe și locuri indirecte. Dacă faci săpături într-o regiune, deci foraje, și aduci oameni acolo, creezi locuri directe. Dar ei trebuie să mănânce, să locuiască acolo, să ajungă, să facă naveta către zona respectivă ș.a.m.d. Deci astfel se creează locuri indirecte de muncă, generate de faptul că există oameni acolo. Potrivit unor rapoarte ale UE, la un puț de foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar pentru un loc de muncă direct se creează între 3,5 și 5 locuri de muncă indirecte. După 2019-2020, pentru că mai devreme e puțin probabil că vom putea ajunge la exploatare, în 5-6 ani poți să ajungi să elimini importul. Iar asta înseamnă crearea a peste 4.000 de locuri de muncă directe, plus încă 15.000 de locuri indirecte. Ajungem la aproape 20.000 de noi locuri de muncă în total. Cam jumătate dintre aceste salarii se duc la buget. Ori, bugetul e alimentat foarte mult de locuri de muncă. Taxa pe profit nu îți dă atâția bani la buget, cât îți dau locurile de muncă. Deci locurile de muncă sunt foarte importante, nu numai din punct de vedere social, dar și din punct de vedere fiscal" estima el, atunci.

”Dar vii și blochezi... ai blocat gaze de șist, ai blocat Roșia Montană, ai blocat absolut tot!”

Până astăzi, ipoteza sa nu s-a aplicat din motive pur interne. 

Mihai Daraban, președintele CCIR, preciza, într-un interviu acordat DCNews, mai recent, că, ”Ne-am adresat inclusiv actualilor guvernanți, la început de mandat, și am spus: dom`ne, nu înțeleg de ce fundațiile să nu fie luate la bani mărunți. Adică, ok, un politician, de exemplu, este luat la bani mărunți dacă este acționar într-un S.A., nu mai vorbesc despre calitatea de administrator care-i este interzisă. Dar de ce nu umblăm și pe la fundații?”. Miza poate fi geostrategică, de securitate națională, dacă blochezi centralele nucleare, ca-n Germania, a remarcat Val Vâlcu. ”Dar vii și blochezi... ai blocat gaze de șist, ai blocat Roșia Montană, ai blocat absolut tot!” a adăugat președintele CCIR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News