Ziua de 10 mai a zi națională a României până la venirea comuniștilor la putere. În timpul dictaturii, a fost ștearsă din memoria colectivă. Nimeni nu vorbea despre ea. Din manualele școlii lipsea. Independența se invoca doar în discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit în 9 mai.
În 10 mai 1866 a sosit Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România. Atunci a început o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este prima semnificație a acestei zile.
"Realizau că doar un străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitate de care era nevoie", a spus profesorul Andrei Pippidi de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, la Digi 24.
"Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare"
Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței în anul 1877. În 9 mai, în Parlament, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a spus: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Parlamentul a votat în unanimitate rezoluția prin care a proclamat deplina independență a țării. A doua zi, în 10 mai, a ajuns la Palatul Regal, iar domnitorul Carol a răspuns proclamaţiei de independenţă.
De ce a fost interzisă Ziua Independenței, 10 mai, de comuniști
"Foarte multă vreme, noi am fost învățați la școală că independența a fost proclamată pe data de 9 mai. Numai că acest șiretlic a fost folosit în timpul regimului comunist tocmai pentru a se disocia momentul proclamării Independenței de 10 Mai, Ziua Dinastiei și Ziua Națională a României", spune profesorul Alin Ciupală de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, potrivit sursei citate.
VEZI și: Principesa Maria primește Coroana României în grad de Mare Cruce
"Domnii deputați s-au temut de întoarcerea Regelui pe tron"
Proclamarea Independenţei în 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai. Istoricul Neagu Djuvara susține că nu s-a păstrat ziua de 10 mai pentru că "domnii deputaţi din 1990 şi 1991 s-au temut de întoarcerea Regelui pe tron. Şi ei asociază ziua de 10 mai cu familia regală".
Și alți istorici atrag atenția că ziua de 10 mai trebuie marcată pentru că este una dintre cele mai faste din istoria națională. Un alt argument este că în 10 mai 1881, România a devenit regat. "Proclamarea Regatului a însemnat foarte mult pentru România deoarece marchează acceptarea României cu un statut de egalitate de către celelalte state europene", mai spune Alin Ciupală.
VEZI și: Moment emoționant la Casa Regală. Ponta și Ciorbea, prezenți
Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917, de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.
Cum sărbătorește Casa Regală ziua de 10 mai în 2014
Manifestările de 10 Mai vor culmina cu cea de-a V-a ediţie a Garden Party. Evenimentul, devenit tradiţie, va aduce împreună 6.000 de invitați, printre care personalităţi ale autorităţii politice centrale şi locale, personalităţi ale mediilor academic, cultural, ştiintific şi politic, personalități ale societăţii civile şi mediului de afaceri, reprezentanți ai Corpului Diplomatic și ai Clerului. Cei 6.000 de invitați reprezintă toate județele țării și Republica Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu