De la violența din Cisiordania până la protestele din Iran, principalele evenimente ale săptămânii care au avut cel mai puțin impact în presă.
Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, l-a demis pe comandantul forțelor armate, generalul Julio Cesar de Arruda. În locul său va fi generalul Tomas Miguel Ribeiro Paiva, actualul comandant militar pentru sud-est, potrivit rapoartelor presei locale.
Trecerea a avut loc după ce ieri Lula i-a primit pe ministrul Apărării și pe liderii Forțelor Armate. Întâlnirea a fost prima de la atacul din 8 ianuarie asupra palatului prezidențial, sediului parlamentului și al Curții Supreme Federale de către o mulțime de susținători ai fostului președinte Jair Bolsonaro. Arruda preluase temporar comanda armatei la 30 decembrie, când încă la conducere era Bolosnaro, de comun acord cu echipa de tranziție a lui Lula.
Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care cere Marocului să dea dovadă de un mai mare respect pentru drepturile omului, în special pentru libertatea presei.
Este prima dată când Strasbourg condamnă Rabat. Pentru mulți, în spatele acestei rezoluții se află umbra Qatargate, în condițiile în care o componentă a anchetei privind corupția din Eurocamera ar viza și presiunile care ar fi fost exercitate de autoritățile marocane asupra deputaților europeni.
În rezoluție, deputații europeni îndeamnă Marocul să respecte libertatea de exprimare și libertatea presei și să garanteze un proces echitabil jurnaliștilor reținuți, în special Omar Radi, Souleimen Raissouni și Taoufik Bouachrine.
Cel puțin alte trei persoane au murit în proteste împotriva președintelui peruan Dina Boluarte. Potrivit Europa Today, acestea sunt două femei și un copil. Protestele au început în decembrie după arestarea fostului președinte Pedro Castillo.
Susținătorii lui Castillo au cerut noi alegeri și înlăturarea lui Boluarte. Manifestațiile au loc de săptămâni întregi și au fost caracterizate de ciocniri violente cu poliția, care au provocat zeci de morți și răniți. "Nu voi demisiona. Angajamentul meu este cu Peru", a spus Boluarte într-un discurs televizat vineri seara.
Forțele israeliene au ucis un profesor palestinian în vârstă de 57 de ani care a mers să acorde primul ajutor unui militant rănit de moarte. Jawad Bouaqneh, tată a șase copii, a fost ucis în fața casei familiei sale din tabăra de refugiați Jenin, din Cisiordania ocupată.
Moartea sa aduce la 17 numărul palestinienilor uciși în această lună, inclusiv civili și militanți. Printre victime și doi minori, precum Omar Khmour, în vârstă de 14 ani, ucis cu o lovitură în cap de forțele israeliene.
Armata din Tel Aviv se justifică spunând că a deschis focul după ce un grup de ”suspecți” ”au aruncat cu pietre, dispozitive explozive și cocktail-uri Molotov în soldați”.
Guvernul Columbiei a anunțat că nu va aproba noi proiecte de explorare a petrolului și gazelor. Ministrul Minelor, Irene Vélez, le-a spus liderilor mondiali la Forumul Economic Mondial de la Davos că a sosit momentul ca țara ei să renunțe la dependența de combustibilii fosili și să înceapă un nou capitol mai ecologic din istoria țării.
”Am decis să nu atribuim noi contracte de explorare a petrolului și gazelor și, deși acest lucru a fost foarte controversat, este un semn clar al angajamentului nostru față de lupta împotriva schimbărilor climatice”, a spus Vélez în cadrul unei conferințe la Davos, joi.
Propunerea lui Ak Saseendran, ministrul Faunei Sălbatice din Kerala, India, de a proceda la sterilizarea sau sacrificarea tigrilor din regiune pentru a le controla numărul provoacă furori.
Propunerea a venit după moartea unui fermier în vârstă de 50 de ani din cauza rănilor suferite în urma unui atac de tigru. India găzduiește peste 70% dintre tigrii lumii: conform ultimei estimări guvernamentale, numărul este de 2.976. Dar habitatele lor nu s-au extins în același ritm, forțând așa-zișii tigri ”surplus” să se mute în afara rezervelor protejate și să intre în conflict cu oamenii, a spus BBC.
Patru tineri au fost executați săptămâna aceasta în Iran, după ce au participat la protestele care au izbucnit în țară în urmă cu patru luni. Organizațiile pentru drepturile omului continuă să denunțe cazurile de procese spectacol desfășurate de autoritățile de la Teheran, precum cel al lui Mohammad Mehdi Karami, un campion de karate în vârstă de 22 de ani, spânzurat pe 7 ianuarie la doar 65 de zile după arestarea sa.
Potrivit ONG-urilor, tânărul a avut la dispoziție mai puțin de 15 minute pentru a se apăra în instanță înainte de a fi condamnat la moarte.
Mali a primit o livrare de avioane militare și elicoptere din Rusia. De la ruperea legăturilor cu Franța, regimul militar al țării africane și-a întărit legăturile cu Moscova.
În Mali există și mercenari ai grupării Wagner, potrivit diverselor surse, care sunt implicați mai degrabă în protecția resurselor minerale ale țării, decât în lupta împotriva terorismului.
Din 2012, Mali a fost afectat de răspândirea jihadismului și de o criză gravă nu numai de securitate, ci și politică și umanitară. Colonelii care au preluat puterea cu forța în 2020 au făcut eforturi pentru ruperea alianței militare cu Franța și partenerii săi în 2022.
Există controverse în Danemarca după ce prim-ministrul Mette Frederiksen a propus eliminarea sărbătorii creștine de 5 mai, Store bedag. Banii economisiți din anularea sărbătorii, spune guvernul, vor fi folosiți pentru a spori finanțarea apărării, parțial ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, astfel încât Danemarca să poată îndeplini ținta NATO de cheltuieli militare egale cu 2% din PIB.
Biserica Evanghelică Luterană, zece episcopi și nouă partide de opoziție au criticat propunerea. O petiție lansată în această săptămână de cea mai mare organizație sindicală din țară a strâns deja 360.000 de voturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News