Statele Unite ale Americii intenționează să reducă treptat programele de asistență pentru securitatea militară destinată țărilor europene aflate la granița cu Rusia, în contextul în care Washingtonul încurajează Europa să plătească mai mult pentru propria apărare, scrie Financial Times.

Oficialii Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programele care instruiesc și echipează armatele țărilor din Europa de Est, aflate pe prima linie în cazul unui conflict cu Rusia. Cheltuielile pentru programul Pentagonului, derulat sub autoritatea cunoscută ca secțiunea 333, trebuie aprobate de Congresul american, însă administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare. Sumele deja aprobate vor rămâne disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Un oficial de la Casa Albă a explicat că această măsură se aliniază eforturilor președintelui Donald Trump de „a reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui ordin executiv emis în prima zi de mandat. „Această acțiune a fost coordonată cu țările europene și reflectă accentul de lungă durată al președintelui pe responsabilitatea Europei de a-și asigura propria apărare”, a spus oficialul.

Europa investește în apărare

Sub presiunea lui Trump, aliații NATO din Europa au convenit în iunie să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Reducerea finanțării secțiunii 333 va afecta un program cu buget global de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor ajutoarelor senatoriale, ceea ce ar putea reduce cu sute de milioane de dolari sprijinul acordat țărilor de la granița cu Rusia. Pentagonul nu a oferit încă detalii exacte cu privire la suma care va fi redusă.

Între 2018 și 2022, programul a alocat 1,6 miliarde de dolari pentru Europa, aproximativ 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului pentru Contabilitate al Guvernului SUA. Principalii beneficiari sunt Estonia, Letonia și Lituania.

Oficiali din zeci de ambasade europene la Washington, inclusiv din țări care nu beneficiază de asistență, au participat la o întâlnire în care li s-a comunicat despre reducerea fondurilor. Măsura pare menită să încurajeze țările europene mai bogate să suporte mai mult din costurile asistenței de securitate pentru statele aflate în linia întâi, mai adaugă publicația.

Guvernele europene au fost luate prin surprindere de această informație și încearcă să obțină informații suplimentare de la Washington. În același timp, oficialii europeni încearcă să stabilească dacă resursele interne pot acoperi aceste reduceri sau dacă ele vor avea impact asupra unor aspecte esențiale ale securității Europei.

Critici din partea democraților din Senat

Senatorul Jeanne Shaheen, principalul democrat din comisia pentru relații externe a Senatului, a descris reducerile ca fiind „o măsură eronată care transmite exact semnalul greșit în timp ce încercăm să-l forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea Rusiei”.

Decizia nu afectează programul separat de Finanțare Militară Externă al SUA, care asigură fonduri pentru achiziția de echipamente importante, inclusiv avioane de luptă, nave și tancuri, potrivit unei surse apropiate situației.

Reducerea asistenței survine pe fondul eforturilor Pentagonului, conduse de șeful politicii de apărare Elbridge Colby, de a muta resursele militare americane către regiunea Indo-Pacific pentru a spori capacitatea de descurajare și a reduce riscul unui conflict cu China în jurul Taiwanului.

La începutul acestui an, Washingtonul a suspendat brusc livrările de muniții și arme importante către Ucraina, ca urmare a unei revizuiri inițiate de Colby, care a ridicat probleme legate de stocurile interne ale SUA. Ulterior, Trump a dispus reluarea acestor livrări.

Țările baltice rămân principalele vizate

Viitorul Inițiativei de Securitate Baltic, un program separat creat în 2020 pentru a sprijini forțele armate ale Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este de asemenea amenințat. Congresul a aprobat anul trecut 288 milioane de dolari pentru inițiativă, însă Casa Albă nu a solicitat finanțare suplimentară în bugetul pentru anul viitor, programul fiind reevaluat de administrație.

Pierderea asistenței americane ar fi „foarte dificilă” pentru statele baltice, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery, actualmente cercetător senior la think-tank-ul Foundation for the Defense of Democracies. „Ideea principală este de a-i face capabili să se apere singuri”.

Toate cele trei state europene au graniță terestră cu Rusia, iar regiunea a fost supusă atacurilor atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje.

Administrația Trump desfășoară o revizuire a desfășurării trupelor SUA la nivel global și a precizat că intenționează să reducă prezența în Europa.

Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și a spus că nu are planuri de a retrage trupele din această țară. SUA au aproximativ 10.000 de militari în Polonia, pe bază de rotație, iar Trump a afirmat că este „foarte mulțumit” de această aranjare, adăugând: „Vom trimite mai mulți dacă vor dori”.

Citește și: Ce au hotărât Zelenski și liderii europeni la Paris. Mesajul președintelui ucrainean pentru Trump

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News