Sute de mii de oameni - "peste un milion de oameni", potrivit CGT, una dintre cele două principale federaţii sindicale - au participat la demonstraţiile organizate, joi, de cele opt sindicate franceze pentru a încerc...
Dacă se confirmă cifra avansată de CGT, este vorba de o participare mai mare decât la ultima mobilizare majoră, împotriva reformei pensiilor, din iunie 2023, care a reunit 900.000 de persoane, potrivit aceluiaşi sindicat. Autorităţile nu au publicat încă o cifră naţională definitivă, vorbind la ora locală 15.00 (13.00 GMT) de 275.000 de manifestanţi în toată Franţa, transmite AFP.
Cel puţin trei persoane au fost rănite şi 140 au fost arestate, în mai multe oraşe având loc ciocniri şi incidente, conform unui prim bilanţ citat de agenţia EFE. Cei trei răniţi au fost înregistraţi la Lyon - un ofiţer de poliţie, un protestatar şi un jurnalist.
Protestele au loc în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron şi noul său prim-ministru, Sebastien Lecornu, se confruntă cu o criză politică şi presiuni pentru a aduce finanţele sub control în a doua cea mai mare economie a zonei euro.
Predecesorul lui Lecornu, Francois Bayrou, a fost demis de parlament săptămâna trecută din cauza planului său de restrângere bugetară de 44 de miliarde de euro. Noul prim-ministru nu a spus încă ce va face cu planurile lui Bayrou, deşi a deschis calea către compromisuri.
"Muncitorii pe care îi reprezentăm sunt furioşi", au avertizat principalele sindicate din ţară într-o declaraţie comună în care au respins planurile fiscale "brutale" şi "incorecte" ale guvernului anterior.
Deficitul bugetar al Franţei de anul trecut a fost aproape dublu faţă de plafonul de 3% al UE, dar, oricât de mult ar dori să reducă acest deficit, Lecornu se va confrunta cu o bătălie politică pentru a obţine sprijin parlamentar pentru un buget pentru 2026, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News