Sancţiunile UE împotriva oligarhilor ruşi au dus la îngheţarea unor active în valoare de aproape 12,5 miliarde de euro, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand, confirmând o informaţie din ziarul german Die Welt, relatează DPA.
Suma totală a activelor îngheţate aproape că s-a dublat de la 6,7 miliarde de euro în aprilie, a precizat Wigand. Printre activele îngheţate se află iahturi de lux, proprietăţi, elicoptere şi opere de artă. Suma totală nu include totuşi active îngheţate ale Băncii Centrale din Rusia.
Surse din Comisie susţin că această creştere se datorează în primul rând faptului că mai multe active au fost depistate şi îngheţate în ultimele săptămâni, în special în Germania.
De la izbucnirea războiului din Ucraina, UE a adoptat mai multe runde de sancţiuni care vizează economia rusă, sistemul financiar, banca centrală, oficiali guvernamentali de vârf, precum şi pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său restrâns.
Potrivit DPA, suma totală a activelor îngheţate nu a fost iniţial disponibilă. În aprilie, executivul UE a precizat că totalul activelor îngheţate este de circa 30 de miliarde de euro, dar un purtător de cuvânt a explicat că în această sumă sunt incluse şi activele Băncii Centrale vizate de sancţiuni.
La sfârşitul lui mai, a fost furnizat un total al activelor îngheţate de aproape 10 miliarde de euro, care de asemenea nu includea activele Băncii Centrale.
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat pe data de 3 iunie 2022 al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit DPA.
Sancţiunile vizează capacitatea Rusiei de a finanţa războiul, prin impunerea de sancţiuni economice suplimentare, a declarat Josep Borrell. Pachetul de sancţiuni conţine o interdicţie completă asupra ţiţeiului brut şi produselor petroliere livrate pe mare, dar nu include petrolul transportat prin conducte, ceea ce înseamnă că măsura acoperă 90% importurile europene de petrol din Rusia.
Interdicţia face obiectul anumitor perioade de tranziţie pentru a permite sectorului şi pieţei globale să se adapteze. Noul pachet de sancţiuni a fost adoptat după ce Ungaria şi alte câteva ţări au făcut, pentru aproape o lună, un lobby masiv împotriva unei propuneri de embargou total asupra petrolului rusesc importat de UE.
De asemenea, presiunile Budapestei au avut succes şi în privinţa exceptării patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin, de la sancţiunile convenite de liderii statelor UE la începutul acestei săptămâni.
Noile sancţiuni prevăd excluderea celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank, din sistemul internaţional de comunicaţii financiare SWIFT, interdicţii asupra a încă trei posturi de televiziune ruse deţinute de stat şi sancţiuni contra unor indivizi răspunzători pentru crime de război comise în Ucraina.
Pentru ca noile măsuri să intre în vigoare după adoptarea oficială, ele trebuie să fie publicate în Jurnalul oficial al UE. Cele cinci runde precedente de sancţiuni UE contra Moscovei au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală, oficialităţi guvernamentale ruse de rang înalt şi pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu