Anul 1816 este cunoscut drept anul fără de vară. În lunile mai și iunie ale acestui an, au fost înghețuri neașteptate care au distrus mare parte a culturilor.
La începutul lunii iunie 1816, a nins în statele americane New York şi Maine, iar în oraşul canadian Quebec, stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm.
În iulie şi august, americanii puteau vedea gheaţă pe suprafaţa râurilor şi a lacurilor. În plus, vremea se schimba brusc: în câteva ore creștea la valori normale, chiar le depășea, iar în alte ore scădea până la punctul de îngheț. Mortalitatea a crescut în 1816, pentru că prețul cerealelor a crescut dramatic, oamenii au început să sufere de malnutriție, În Marea Britanie, țărani din regiunile greu lovite au ajuns să cerșească. A fost cea mai cumplită foamete din secolul XIX, potrivit descopera.ro.
[citeste si]
Astronomic vorbind, anul 1816 a fost un an cu soare slab.
Anul 2017. În România a nins. La fel și-n alte țări din Europa. A nins inclusiv în București, Iași, Buftea și-n alte orașe din țară în 20 aprilie 2017, care nu sunt în zona montană. Deși mai e o lună până când începe vara, peisajul este de ianuarie. Stratul de zăpadă la munte depășește 30 de centimetri. Astăzi, în București, temperaturile sunt cuprinse între -1 și 11 grade. Peste o săptămână, vom avea o maximă de 21 de grade Celsius. La Bușteni, maxima este de 1 grad Celsius, minima -7. Peste o săptămână, vor fi 17 grade Celsius. În anii trecuți, în ziua 1 mai erau 31 de grade, oamenii mergeau pe litoral pentru a face plajă în minivacanță. În Constanța, astăzi maxima este de 6 grade Celsius. În 28 aprilie, vor fi maximum 18 grade Celsius.
Fenomenul din 1816 a fost din cauza erupțiilor, mai ales. Nu se poate repeta, termenii actuali sunt incomparabili. Cu toate acestea, realitatea este aceasta: în aprilie ninge în România. Știrile par desprinse din peisajul de iarnă, cu drumuri blocate, mașini rămase în zăpadă, stratul mare de zăpadă, culturi afectate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu