EXCLUSIV  2017 vs. 2022. Raiffeisen, răsturnare de situație în legătură cu România și tăcerea privind deciziile politice

În acest context, jurnalistul Val Vâlcu a amintit de anul 2017 și ce făcea pe atunci conducerea Raiffeisen Bank în România.

Acum Raiffeisen Bank spune că nu comentează deciziile politice, dar ne întrebăm cum s-a numit ieșirea lui Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România la acea vreme, când protesta împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei, în 2017? Această mișcare nu a mai fost o reacție la o decizie politică?

Și dacă Raiffeisen Bank România regretă acum decizia Austriei în privința României cu aderarea la Schengen, de ce nu iese conducerea băncii la proteste, așa cum a mai făcut-o în trecut când nu era mulțumită de măsurile propuse de Guvernul Grindeanu?

VEZI ȘI: Chirieac: Nehammer, în pas de gâscă, prin deșertul diplomației românești

Mesajul integral transmis de Raiffeisen Bank

Reprezentanţii Raiffeisen Bank îşi exprimă surprinderea faţă de votul negativ dat aderării României la Spaţiul Shengen, dar subliniază că nu comentează deciziile politice.

„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii.

Reprezentanţii băncii menţionează că Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă.

De la privatizarea Băncii Agricole (2001) până astăzi, Raiffeisen Bank a fost un partener puternic pentru peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, mai mult de 110.000 de IMM-uri şi 5.600 de corporaţii mari şi medii. În primele nouă luni ale anului 2022 creditarea a crescut la Raiffeisen Bank cu 27% şi a înregistrat cea mai mare creştere pe segmentul corporaţii, respectiv de 55%.

În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4.900 de angajaţi, în aproximativ 300 de sedii.

„În ultimii 30 de ani, investiţiile străine din România au jucat un rol crucial pentru modernizarea economică şi integrarea economiei de piaţă din România în lanţurile internaţionale de producţie.

Dincolo de capitalul şi investiţiile pe care grupul RBI le-a făcut pe piaţa locală, Raiffeisen Bank este un motor care susţine dezvoltarea economiei locale, prin finanţări pe termen lung, prin creare de locuri de muncă, atât direct cât şi indirect, ca efect al finanţării afacerilor locale şi a lanţului său de furnizori, prin transfer de tehnologie şi know-how ce contribuie la creşterea productivităţii, şi, nu în ultimul rând, prin taxe şi impozite care susţin bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, Raiffeisen Bank International rămâne profund angajat faţă de principiile care stau la baza Iniţiativei de la Viena şi, în calitate de co-fondator al acestei iniţiative, Grupul îşi reafirmă, şi în vremuri foarte grele, angajamentul său faţă de România şi faţă de regiunea CEE, asigurându-se că există premisele necesare astfel încât capitalul să continue să curgă către economiile reale”, se mai subliniază în postarea pe reţeaua de socializare.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate.

Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News