2022, cel mai cald an din istorie. Seceta face ravagii în Europa: Franța, în alertă

Acest lucru este indicat de datele publicate lunar de Institutul de Ştiinţe Atmosferice şi Climă al Consiliului Naţional de Cercetare (Isac-Cnr).

"Dacă 2022 s-ar încheia acum, ar fi cel mai cald an din istorie", a comentat pentru ANSA Michele Brunetti de la Isac-Cnr, scrie Rador.

"Luna iulie a anului 2022 este înregistrată ca fiind a doua cea mai fierbinte lună iulie de când au fost făcute măsurătorile, a doua după cea din anul 2003, la fel şi lunile mai şi iunie", a explicat Brunetti.

Analizând cele şapte luni care tocmai s-au încheiat, se ajunge la concluzia ca 2022 a înregistrat medii foarte ridicate în toate lunile, proiectându-se drept cel mai fierbinte an înregistrat vreodată în Italia.

"Asta nu înseamnă că tot anul va fi aşa - a precizat cercetătorul CNR - pentru că dacă mediile lunare ar scădea în următoarele luni, atunci ar scădea şi media anuală".

În fruntea clasamentului celor mai calzi ani din Italia, din 1800 şi pană în prezent, se afla anul 2018, cu o anomalie de +1,58 grade peste media de referinţă, în care lunile ianuarie şi aprilie au avut o pondere semnificativă cu +2,37 grade faţă de medie şi respectiv +3,5 grade peste medie.

Seceta face ravagii

Întreaga Europă se luptă cu căldura şi cu seceta. Ne confruntăm cu interdicţii excepţionale şi cu o penurie epocală de apă care pune agricultura în genunchi şi turismul în dificultate.

Din România până în Spania, jumătate din teritoriul Bătrânului Continent, aşa cum spune un studiu al Comisiei Europene, este în pericol.

Un ţăran român constată neajutorat dezastrul: "Nu putem face nimic, fiecare dintre noi va trebui să înţeleagă. Porumbul este în întregime uscat - spune el - totul este uscat: nu va fi porumb, nici măcar un sfert, unii pot culege ceva ici-colo, dar foarte puţin",

Italia, prejudiciu de 6 miliarde de euro

În Italia, 2022 este până acum anul cel mai călduros din secolul al XIX-lea; pentru Coldiretti, prejudiciul adus agriculturii se ridică la 6 miliarde de euro. Recolta de porumb şi furaje s-a înjumătăţit, producţia grâului a scăzut cu 30%, cea a fructelor cu 15%, iar cantitatea de lapte muls a scăzut şi ea cu 20%. Pentru mulţi este prea devreme pentru a face bilanţul, deoarece foarte probabil în câteva luni, cifrele vor fi şi mai proaste.

Franţa, în alertă

În Franţa, de miercuri întreaga ţară este în stare alertă de secetă, aceasta fiind cea mai gravă din istoria ţării, aşa cum a spus premierul, Elisabeth Borne.

În 100 de municipii din sud-estul ţării deja nu mai curge apă potabilă de la robinet, iar mai la nord, în regiunea Vosgi, apa de la robinet nu poate fi băută timp de cel puţin 48 de ore: autorităţile locale sunt nevoite să o înlocuiască cu apa din lac, care înainte de a fi băută, trebuie tratată.

Guvernul a activat o celulă de criză de secetă şi gigantul energetic EDF ar putea fi obligat să limiteze producţia la uzina de la Tricastin pentru că apa din Ron, mult prea fierbinte, nu satisface nevoile de răcire a reactoarelor.

Utilizarea apei este limitată în 93 de regiuni.

"Ne aflăm într-un context care nu mai corespunde niciunui obicei - spune Christophe Bechu, ministrul francez pentru tranziţia ecologică - nu am trăit niciodată o secetă ca aceasta.

Şi vestea proastă este că, potrivit previziunilor, nu există niciun motiv care să ne facă să credem că această situaţie va înceta".

Probleme şi în Polonia, Germania, Ungaria

Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, şi Slovenia, Croaţia, se confruntă cu aceleaşi neplăceri, în primul rând cu dificultatea de a găsi furaje.

Situaţia este dificilă şi în întreaga Peninsulă Iberică: în Spania, volumele de apă stocate în bazine sunt în prezent cu 31% mai mici decât media pe zece ani.

În Portugalia, apa din lacurile de acumulare pentru centralele hidroelectrice este la jumătate din media celor şapte ani anteriori, ca să nu mai vorbim de incendiile care devastează teritoriul din sudul Europei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News