210 ani de la cel mai mare cutremur din România

Duminică. 14 octombrie, s-a împlinit  210 ani de la cutremurul de pamânt, considerat cel mai puternic seism din România, consemnat de documente.

Autor: Ana-Maria Tudor

La 14 octombrie 1802 pe la ora prânzului s-a produs în Vrancea un cutremur apreciat că ar fi avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. În acest cutremur au fost numai 3 morti. Bucureştiul a fost afectat, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii.

 Istoricul Marian Stroia de la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucuresti spune: “Momentul producerii cutremurului din 14 octombrie 1802 coincide cu venirea la conducerea Tarii Românesti a domnului Constantin Ipsilanti, a carui sosire este legata de functionarea hatiserifului(Ordin sau decret emis de cancelaria Porţii otomane către marii demnitari ai imperiului şi către domnii ţărilor româneşti, purtând pecetea sultanului pentru a fi executat întocmai) din 1802. Este foarte interesant faptul ca în evaluarile facute antecedentelor evenimentelor tectonice din secolul 20, seismologul Gheorghe Marmureanu l-a apreciat pe cel din 1802 ca fiind cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României, cu o intensitate de aproximativ 7,9 pe scara Richter. Cercetînd în documentele vremii, am constatat ca el a fost precedat de un alt seism din 1790. Un izvor de epoca, o scrisoare din Craiova din 28 martie 1791 a unui oarecare Toader Mihail descrie corespondentului sau faptul ca “a treia zi dupa Pasti seara, la 7 ceasuri si 5 minotarii, s-au cutremurat pamîntul foarte tare cît m-am speriatu cît socotiam ca va sa cada casele peste mine, tinînd 15 minotarii”. Acest cutremur n-a avut efecte puternice asupra retelei stradale sau a celei de case.” Conform spuselor istoricului Marian Stroia, există doua surse importante, pentru cutremurul din 1802: “Prima este cronicarul Dionisie Eclesiarhul contemporan cu evenimentele, care foloseste urmatoarea formulare: “1802, octombrie, 14 s-au cutremurat pamîntul foarte tare de au cazut toate turlele de biserici din Bucuresti si clopotnita cea vestita - e vorba de turnul Coltea - care era podoaba orasului, cu ceasornic, au cazut si s-au sfarîmat si era atunci mare frica.” Iata o mentiune asupra impactului produs asupra mentalului public de catre acest cutremur. A doua sursa este consulul austriac din acea vreme acreditat la Bucuresti, Merkelius. Acest consul a intrat în functie în 1788 si sta în Bucuresti pîna în 1808, deci este martor la ambele cutremure. Din relatarea consulului Merkelius aflam ca “Turnul Coltei, care la toate cutremurele s-a împotrivit putin pasîndu-i de acestea, de data aceasta a cedat recunoscîndu-se învins.” Deci aceasta sursa confirma ceea ce ne-a spus si Dionisie Eclesiarhul. Prabusirea acestui turn a avut asupra contemporanilor un foarte mare impact. Au mai cazut si biserici vechi de 200 de ani si un paraclis mai vechi de 3 secole.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News