Misterul eratei, în dezbaterea de marți a Curții Constituționale

 Cu numai căteva ore de înainte de începerea ședinței extraordinare  de la Curtea Constituțională pe marginea misterului eratei, tensiunea pare să atingă cote enorme. Și asta din cauza tot mai multor dovezi care arată că erata trimisă către Monitorul Oficial ar fi un fals.

 Odată cu apariția misterioasei erate, pentru  îndreptarea deciziei Curții din 2 august și care a schimbat  complet sensul acesteia, trei judecători s-au sesizat și au denunțat jocurile de culise din cadrul CCR. Primul judecător care s-a sesizat în această problemă  a fost Ion Predescu, care a declarat  că erata ar fi trebuit aprobată în prezenţa tuturor celor 9 judecători, pentru că altfel nu este legală. După Predescu,  judecătorul Tudorel Toader a spus că a aflat din presă despre erată, acesta sunându-l pe  Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, și cel care a semnat adresa către MO și premier în locul lui Zegrean.

La rândul său,  Acsinte Gaspar a declarat pentru gandul.info că nu a fost consultat privind erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august şi că a cerut convocarea plenului Curţii "pentru a clarifica unele lucruri".

Dubios în această situație este faptul că  în data de 6 august 2012, președintele CCR, Augustin Zegrean a semnat o adresă către premierul Victor Ponta, în care îi transmite că, ținând cont de interpretarile diferite din mass media, dar si a celor din conferința de presă a Guvernului pe subiectul ce ține de decizia CCR din data de 2 august, îi aduce la cunostință că plenul CCR  a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfășurarea referendumului, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, scrie Lumea justiției.

 De asemenea, tot în 6 august 2012, deși se vede clar că  Augustin Zegrean se afla în exercițiul funcțiunii din moment ce semnase adresa sus-menționată transmisă Guvernului, alt judecator, Ștefan Minea și-a permis să arunce în aer credibilitatea CCR, punându-și semnătura ”pentru” președintele Zegrean pe ”erata” care se dorea a schimba intreg continutul deciziei CCR din data de 2 august 2012, cu toate că nu mai avusese loc nicio ședință a plenului care să constate vreo eroare în publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, iar mulți dintre judecătorii Curții se aflau așa cum au declarat în concediu de odihnă începand cu data de 3 august 2012.

Se observă că adresa semnată de Zegrean și care poarta numarul de ieșire 5306 a fost dată înainte de ora 9.00 dimineața, întrucât ce-a de-a doua cu nr. 5307 semnată pentru Zegrean a fost redactată și trimisă la Guvern de unde a ajuns la Monitorul Oficial la ora 9.19 minute. (Vezi facsimilele publicate mai jos)

 De ce  judecătorii ceilalți de la CCR au păstrat tăcerea asupra modului cum a apărut faimoasa erată rămâne de vazut în cursul zilei de marți dacă vom afla ceva. Asta dacă ședința convocată  de președintele Augustin Zegrean nu se va amâna din cauza lipsei de cvorum.

 Augustin Zegrean şi Petre Lăzăroriu sunt judecători numiţi de Traian Băsescu, Mircea Ştefan Minea şi Iulia Antonella Motoc sunt foşti membri PDL, numiţi judecători anul trecut, de Camera Deputaţilor, respectiv Senatul României.

Despre Aspazia Cojocaru, lucrurile sunt ceva mai complicate. Aceasta a fost singurul judecător care s-a antepronunţat în privinţa referendumului, arătând că, dacă ar fi fost exclusiv după domnia sa, l-ar fi anulat chiar pe data de 2 august, ceea ce ar fi implicat un nou referendum. Aspazia Cojocaru a fost promovată de PSD, dar potrivit jurnalul.ro, se bănuieşte că s-a „reorientat” după verdictul pe care l-a primit în anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea, scrie jurnalul.ro..

Despre reprezentantul UDMR, Puskás Valentin Zoltán, se știe că a fost judecătorul care a înclinat balanța   decisiv în iunie 2010, când legea de diminuare a pensiilor a fost declarată neconstituţională.

Revenind la misterul eratei publicată în Monitorul Oficial, Curtea Constituțională are la dispoziție două variante:

- Cei șase judecători să spună că au ținut o ședință fără ca ceilalți trei colegi ai lor să nu fi fost înștiințați, fapt ce a dus la răsturnarea deciziei plenului CCR din 2 august, sau

-  Se va admite că nu a existat o şedinţă în şase şi că, prin urmare, judecătorul de serviciu, Mircea Ştefan Minea, a acţionat ilegal – fie de capul său, fie la solicitarea preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, fie  cu acceptul telefonic al altor judecători.

 Cert este că din ambele variante Curtea Constituțională este într-o situație extrem de delicată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News