Azi ne aducem aminte de Maria Tănase.
Maria Tănase, cunoscută drept "regina cântecului românesc" sau "Edith Piaf a României", s-a născut la 25 septembrie 1913 în vechea mahala a Cărămidarilor, zona Palatul Copiilor – Parcul Tineretului. A încetat din viață la 22 iunie 1963 la Spitalul Fundeni, în București. Supranumită "Pasărea măiastră" de către Nicolae Iorga, a fost o interpretă complexă care a abordat diverse genuri muzicale, de la muzică populară, ușoară, lăutărească, la romanțe și teatru de revistă.
Maria Tănase s-a născut ca al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. Familia mai avea o soră, Aurica (n. 1910), și un frate, François (zis Franz, n. 1911).
În mai 1934, Maria Tănase s-a angajat la Teatrul "Cărăbuș". La 2 iunie a debutat în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În același an, a înregistrat cântecul "Mansarda" (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri "Lifa Record", fiind prima sa înregistrare artistică.
În vara anului 1937, a înregistrat primele cântece populare la casa de discuri "Columbia", sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. Primele două înregistrări au fost "Cine iubește și lasă" și "M-am jurat de mii de ori", în acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.
La 20 februarie 1938, a debutat la radio, interpretând cântece românești în cadrul emisiunii "Ora satului". A fost însoțită de taraful lui Ion Matache din Argeș și a impresionat cu piese precum "M-am jurat de mii de ori", "Șapte săptămâni din post", "Ce-i mai dulce ca alvița", "Cine iubește și lasă", "Geaba mă mai duc acasă", "Mărie și Mărioară", "Țigăneasca", "Când o fi la moartea mea". După acest debut radiofonic, Maria Tănase a devenit o prezență regulată în emisiunile Radio România, potrivit Wikipedia.
Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier i-a interzis Mariei Tănase să mai apară în public și, prin ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radiodifuziunii, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Ultimul concert al artistei, înainte de cenzură, a avut loc la 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani. Ziarul „Timpul”, nr. 1356 din 16 februarie 1941, anunța cititorii despre reapariția Mariei Tănase într-un program radiofonic.
În 1940, Maria Tănase a avut primul său turneu în Turcia, unde a avut onoarea de a cânta în fața președintelui țării, İsmet İnönü. Istanbulul și Ankara erau pe atunci locuri de întâlnire pentru agenții secreți. La revenirea în țară, artista a devenit ținta Serviciului Secret al armatei germane, Abwehr, care a încercat să o recruteze printr-un maior, însă Maria Tănase a refuzat.
Surse arată că în arhivele unor servicii secrete există informații conform cărora artista ar fi făcut parte din grupul de agenți coordonat de Eugen Cristescu, alături de Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și Mihai Beniuc. Istoricii cred că Maria Tănase l-a sprijinit pe Cristescu, șeful Serviciului Special de Informații al României în perioada 12 noiembrie 1940 – 1 martie 1945. Se pare că celebra cântăreață i-a ușurat lui Cristescu, într-o perioadă dificilă, schimbul de informații cu unii diplomați americani.
După 1950, Securitatea o șantajează cu dosarul ei (în care relațiile amoroase cu mai mulți ofițeri străini de spionaj figurau la loc de cinste!) și o obligă să devină „agent de legătură şi influenţă”. După ce colaborarea devine efectivă, cântăreața este reinclusă în circuitul artistic, acesta fiind, de altfel, prețul plătit de numeroși alți oameni de cultură autohtoni.
Teatrul de Revistă "Constantin Tănase" i-a dedicat o postare aniversară pe pagina oficială de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu