26 octombrie, Sf. Dumitru. Obiceiuri și tradiții de Sânmedru
În 26 octombrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sf. Mucenic Dumitru. Iată câteva tradiții și obiceiuri pe care românii le mai păstrează de ziua lui Sânmedru.
Sânmedru este denumirea populară a zilei de 26 octombrie, când se sărbătorește ziua Sf. Dumitru - patronul iernii pastorale, fiind ultima dintre sărbătorile de toamnă.
Sânmedru, ”plăcut lui Dumnezeu pentru bătrânețea sa”, este socotit a fiși patronul caselor și praznicul care-i apără pe oameni de animalele sălbatice, El a preluat numele lui Sf. Dumitru, marele Mucenic de la Tesalonic.
De altfel, Sânmedru este în opoziție cu Sân-George, care încuie iarna și înverzește întreaga natură, și desfrunzește și usucă toate plantele de pe câmp.
Obiceiuri și tradiții de Sf. Dumitru
Credințele și legendele populate îl înfățișează pe Sânmedru ca pe un bătrân obișnuit, pastor sau crescător de vite. Iar în plină toamnă, o perioadă de îmbătrânire simbolică a timpului, se consideră că zeitatea mura și învia simbolic în cadrul unui ceremonial nocturn, numit ”focul lui Sânmedru”, la care participa întreaga comunitate.
Peste focul de Sânmedru sar copiii pentru sănătate, dar și tinerii care vor să se căsătorească repede. De asemenea, unii aprind o roată de paie, căriea îi dau drumul să se rostogolească la vale, focul roții având menirea de a-i încălzi pe morți peste iarnă, precum și de a le da sănătate vitelor.
Sânmedru este socotită și ca o zi a ”soroacelor”, când se termină învoielile încheiate între stăpânii oilor și ciobani, la Sf. Gheorghe - Sân-George, de unde și zicerea că ”la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sânmedru se sfădesc stăpânii”, notează site-ul CrestinOrtodox.ro.
În ziua praznicului, se dăruiesc ofrande prietenilor și rudelor. Se împarte câte o sticlă de vin din noua recoltă și câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor și sănătate și în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir. La biserică, se sfințesc și alte ofrande: grâu fiert, nuci, mere și covrigi. După slujbă, aceste daruri se împart săracilor și copiilor, pentru sufletul rudelor decedate.
De asemenea, ziua de Sf. Dumitru, care este un important stâlp calendaristic, concentra numeroase acte ritualice cu caracter apotropaic, de purificare și de divinizație, precum și practici de pomenire a morților și de pronosticare meteorologică. Astfel, ciobanii își aruncau cojoacele în mijlocul târlei pentru a proba cum va fi iarna. Astfel, dacă pe cojoc se așeza o oaie albă atunci iarna va fi lungă și aspră, iar dacă se așeza o oai neagră, se preconiza că iarna va fi blândă.
Rugăciune către Sf. Dumitru
”Mântuiește-mă, Mântuitorul meu, după bunătatea Ta, și nu după faptele mele! Tu voiești a mă mântui, Tu știi în ce chip să mă mântuiești. Mântuiește-mă, dar, după cum voiești, după a Ta putere, după cum știi cu judecățile pe care numai Tu le cunoști, mântuiește-mă!
Întru Tine, Dumnezeul meu, îmi pun nădejdea și voii Tale Sfinte mă încredințez - fă cu mine după cum voiești! De voiești să mă aduci întru lumină, fii binecuvântat! De voiești să mă ții întru întuneric, fii iarăși binecuvântat!
De-mi vei deschide ușile milostivirii Tale, preabine va fi atunci și nespus de frumos. De vei închide înaintea mea ușile milostivirii Tale, binecuvântat vei fi Tu, Cel ce m-ai ferecat întru dreptate.
De nu mă vei nimici pe mine dimpreună cu fărădelegile mele, slavă milostivirii Tale celei nemărginite! De mă vei prăpădi dimpreună cu fărădelegile mele, slavă judecății Tale celei drepte! Precum voiești, tocmește pentru mine lucrul!” (Doxologia.ro)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
