Mugur Ciuvică, președintele Grupului de Investigații Sociale, i-a adresat o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Manuel Barroso, referitoare la Raportul MCV prezentat la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene este rugat să dea un răspuns la șase întrebări formulate de către Mugur Ciuvică.
”În data de 20 noiembrie 2012, am sesizat Consiliul Naţional de Integritate (CNI), organismul de control al ANI, cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei, Horia Georgescu, scrie Ciuvică. În urma acestei sesizări şi a dezbaterii care a însoţit-o, Horia Georgescu mi-a intentat un proces civil.
CNI, instituţie condusă de o consilieră a fostului premier Emil Boc, apropiată a lui Horia Georgescu, a decis clasarea sesizării. În urma deciziei CNI, Horia Georgescu a anunţat că îmi va face şi o plângere penală, pentru că sesizarea mea ar fi fost făcută cu rea-credinţă.
Până la apariţia Raportului Comisie Europene, nu am luat în serios acţiunea civilă a lui Horia Georgescu. Până la apariţia Raportului Comisiei Europene, nu am luat în serios nici ameninţarea cu acţiunea penală formulată de Horia Georgescu.
Aceste lucruri de bun simţ sunt contrazise de Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV. Raportul taxează dezbaterile publice referitoare la integritatea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate drept „atacuri politice şi mediatice”. Raportul sugerează judecătorilor români „luarea unor măsuri reparatorii eficiente” împotriva celor care pun în discuţie modul în care acesta şi-a dobândit averea. În fine, cel mai grav, Comisia Europeană recomandă explicit procurorilor, care în România sunt parte a puterii executive, luarea aceloraşi „măsuri reparatorii eficiente” împotriva celor care deranjează şefii instituţiilor de forţă din România.
Prin urmare, dacă autorităţile române dau curs recomandărilor din Raportul Comisei Europene, aceasta înseamnă că eu ar trebui să fiu condamnat civil şi penal în urma plângerilor lui Horia Georgescu. Condamnările mele ar asigura, în viziunea Comisiei Europene, un progres în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
Consider că indicaţiile date de dumneavoastră constituie presiuni asupra justiţiei române şi îmi lezează grav dreptul la un proces corect şi echitabil. Dacă dumneavoastră consideraţi că presa poate face presiuni asupra justiţiei din România, cu atât mai mult recomandările unei instituţii de talia Comisiei Europene vor fi considerate de justiţia românească adevărate obligaţii.
Domnule preşedinte, vă solicit să îmi răspundeţi urgent şi punctual la următoarele întrebări:
1. Consideră Comisia Europeană că sesizarea pe care am făcut-o referitor la modul în care preşedintele ANI îşi justifică averea, precum şi dezbaterea publică referitoare la aceasta reprezintă „un atac politic şi mediatic” care ar trebui urmat de „măsuri reparatorii eficiente”?
2) Care sunt criteriile pe baza cărora Comisia Europeană a decis că sesizarea şi comentariile mele publice sunt „atacuri” care merită „măsuri reparatorii eficiente”?
3) Dacă tot face Comisia Europeană presiuni asupra justiţiei din Romania în vederea pedepsirii mele, vă rog să precizaţi şi pedeapsa pe care ar trebui s-o primesc pentru ca dumneavoastră să fiţi mulţumiţi.
4) Când şi prin ce documente a cedat statul român Comisiei Europene dreptul de a se pronunţa în locul judecătorilor români şi pe cel de a face anchete în locul procurorilor români?
5) Când şi prin ce documente a fost împuternicită Comisia Europeană să apere şefii instituţiilor de forţă din ţările membre acuzaţi de fapte de corupţie în faţa cetăţenilor care fac publice aceste acuzaţii?
6) Dacă Comisia Europeană nu s-a referit la sesizarea şi declaraţiile mele, vă rog să precizaţi concret care au fost „atacurile politice şi mediatice” la adresa „personalului ANI” la care se referă Raportul”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News