28 iulie, ”Overshoot Day”- Ziua în care omenirea a epuizat resursele pe Pământ pentru acest an
Omenirea marchează joi, 28 iulie, o piatră de hotar: ziua în care omenirea a consumat tot ce poate produce Pământul în mod durabil pentru acest an, ONG-urile avertizând că restul anului 2022 va fi trăit cu deficit de resurse.
Data de 28 iulie- denumită Earth Overshoot Day (Ziua depășirii Pământului)- marchează un punct de cotitură când oamenii au epuizat ”tot ceea ce ecosistemele pot regenera într-un an”, potrivit Global Footprint Network și WWF, surse citate de Phys.org.
"De la 1 ianuarie până la 28 iulie, omenirea a folosit atât de mult din natură cât poate reînnoi planeta pe parcursul întregului an. De aceea, 28 iulie este Ziua Depășirii Pământului", a declarat Mathis Wackernagel, președintele Global Footprint Network.
El a adăugat: ”Pământul are o mulțime de stocuri, așa că putem să epuizăm Pământul pentru o perioadă de timp, dar nu-l putem folosi excesiv pentru totdeauna. Este ca și cu banii; putem cheltui mai mult decât câștigăm pentru o perioadă de timp, până când devenim faliți”.
Global Footprint Network a spus că Earth Overshoot Day a căzut din ce în ce mai devreme în ultimii 50 de ani.
Povara neuniformă
În 2020, Ziua Depășirii Pământului s-a mutat înapoi cu trei săptămâni din cauza pandemiei de COVID-19, înainte de a reveni la nivelurile pre-pandemie.
Cercetătorii din cadrul studiului consideră că povara nu este distribuită uniform. De exemplu, dacă toată lumea ar duce același stil de viață ca americanii, acestă zi a depășirii resurselor pământului ar fi căzut mult mai devreme, pe 13 martie.
Cele două ONG-uri arată cu degetul sistemul de producție alimentară și amprenta ecologică ”considerabilă” a acestuia.
”În total, mai mult de jumătate din biocapacitatea planetei (55%) este folosită pentru a hrăni omenirea”, au spus cele două ONG-uri.
”O mare parte din alimente și materii prime sunt folosite pentru a hrăni animalele care sunt consumate ulterior”, a spus Pierre Cannet de la organizația franceză WWF. În UE, ”63% din terenul arabil... este direct asociat cu producția animală”, a spus el.
”Agricultura contribuie la defrișare, schimbări climatice prin emisia de gaze cu efect de seră, pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor, folosind în același timp o pondere semnificativă de apă dulce”, au spus ONG-urile.
Pe baza avizelor științifice, aceștia pledează pentru reducerea consumului de carne în țările bogate.
”Dacă am putea reduce consumul de carne la jumătate, am putea muta data depășirii cu 17 zile”, a spus Laetitia Mailhes de la Global Footprint Network.
”Limitarea risipei alimentare ar împinge data înapoi cu 13 zile, asta nu este nesemnificativ”, a adăugat ea, în timp ce o treime din alimentele din lume sunt risipite.
Citește și:
Poluarea solului ar putea crește riscul apariției bolilor de inimă
Oamenii de știință au avertizat cu privire la legăturile dintre poluarea solului și bolile de inimă într-o lucrare publicată în Cardiovascular Research, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
Pesticidele și metalele grele din sol pot avea efecte dăunătoare asupra sistemului cardiovascular, potrivit recenziei. „Contaminarea solului este un pericol mai puțin vizibil pentru sănătatea umană decât aerul murdar”, a spus autorul Thomas Münzel de la Centrul Medical Universitar Mainz, Germania. „Dar sunt tot mai multe dovezi că poluanții din sol pot dăuna sănătății cardiovasculare printr-o serie de mecanisme, inclusiv inflamația și perturbarea ceasului natural al corpului.”
Această lucrare evidențiază relațiile dintre poluarea solului și sănătatea umană, cu un accent deosebit pe bolile cardiovasculare. Poluanții din sol includ metale grele, pesticide și materiale plastice. Autorii afirmă că solul contaminat poate duce la boli cardiovasculare prin creșterea stresului oxidativ în vasele de sânge (cu mai mulți radicali liberi „răi” și mai puțini antioxidanți „buni”), prin cauzarea inflamației și prin perturbarea ceasului corporal (ritmul circadian).
Solul murdar poate pătrunde în organism prin inhalarea prafului, a cristalelor de îngrășământ sau a particulelor de plastic. Metalele grele precum cadmiul și plumbul, materialele plastice și substanțele toxice organice (aflate, de exemplu, în pesticide) pot fi consumate și pe cale orală. Poluanții din sol se scurg în râuri și contaminează apa care poate fi consumată.
Pesticidele au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare. În timp ce angajații din industriile agricole și chimice se confruntă cu cea mai mare expunere, publicul larg poate ingera pesticide din alimente, sol și din apa contaminată. Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
