783 de milioane de oameni, echivalentul a 41 de Românii, suferă de foamete cronică în acest moment. Raportul ONU: 17% din alimente au fost risipite

Raportul privind indicele risipei alimentare al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), publicat miercuri, urmărește progresul țărilor în înjumătățirea risipei alimentare până în 2030, relatează Associated Press. 

ONU a declarat că numărul țărilor care raportează pentru indice aproape că s-a dublat față de primul raport din 2021. Raportul din 2021 estima că 17% din alimentele produse la nivel global în 2019, sau 931 de milioane de tone metrice (1,03 miliarde de tone), au fost risipite, însă autorii avertizează împotriva comparațiilor directe din cauza lipsei datelor suficiente din multe țări.

Raportul este co-realizat de UNEP și de Programul de Acțiune pentru Risipa și Resurse (WRAP), o organizație caritabilă internațională. Cercetătorii au analizat date din țări privind gospodăriile, furnizorii de servicii alimentare și retaileri. Ei au constatat că fiecare persoană risipește aproximativ 79 de kilograme (aproximativ 174 de lire sterline) de alimente pe an, echivalentul a cel puțin 1 miliard de mese risipite zilnic la nivel mondial.

Cea mai mare parte a risipei - 60% - provine din gospodării. Aproximativ 28% provine din sectorul serviciilor alimentare, adică restaurante, iar aproximativ 12% din retail. „Este o parodie”, a declarat co-autoarea Clementine O’Connor, punctul focal pentru risipa alimentară la UNEP. „Nu are niciun sens și este o problemă complicată, dar prin colaborare și acțiuni sistemice, este o problemă care poate fi abordată.”

Raportul vine într-un moment în care 783 de milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu foamete cronică, iar multe locuri se confruntă cu crize alimentare tot mai profunde. 

Risipa alimentară este, de asemenea, o problemă globală din cauza impactului asupra mediului al producției, inclusiv terenul și apa necesare pentru creșterea culturilor și a animalelor, precum și emisiile de gaze cu efect de seră pe care le produce, inclusiv metanul, un gaz puternic care a contribuit la aproximativ 30% din încălzirea globală încă din perioada preindustrială.

Pierderile și risipa de alimente generează 8 până la 10 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dacă ar fi o țară, s-ar clasa pe locul trei, după China și SUA. Fadila Jumare, o asociată de proiect cu sediul în Nigeria la Busara Center for Behavioral Economics, care a studiat prevenirea risipei alimentare în Kenya și Nigeria, a spus că problema dezavantajează și mai mult mulți oameni care sunt deja insecuritate alimentară și nu își pot permite o dietă sănătoasă.

„Pentru umanitate, risipa alimentară înseamnă că există mai puține alimente disponibile pentru populația cea mai săracă”, a spus Jumare, care nu a fost implicată în raport.

Brian Roe, cercetător în domeniul risipei alimentare la Universitatea de Stat din Ohio, care nu a fost implicat în raport, a declarat că indicele este important pentru combaterea risipei alimentare.

„Concluzia principală este că reducerea cantității de alimente risipite este o cale care poate duce la multe rezultate dorite - conservarea resurselor, mai puține daune asupra mediului, o mai mare securitate alimentară și mai mult teren pentru alte utilizări decât depozitele de deșeuri și producția de alimente”, a spus Roe, care nu a fost implicat în raport.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News