420 ani de la moartea lui Mihai Viteazul. Ceremonie la Mănăstirea Dealu, joi, 27 mai

În cea mai importantă necropolă voievodală munteană şi loc de pelerinaj naţional, la Mânăstirea Dealu, se va desfăşura joi, 27 mai 2021, sub coordonarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon, ceremonia de pomenire a Voievodului Mihai Viteazul, la 420 ani de la moartea sa martirică.

Parastasul va începe la ora 10.00, moment la care vor lua parte oficialităţi locale şi judeţene, dar şi preoţi, studenţi de la Facultatea de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Valahia din Târgovişte, elevi ai Seminarului Teologic Sf. Ioan Gură de Aur din Târgovişte şi ai Şcolii Mihai Viteazul din Târgovişte, însoţiţi de profesorii lor.

De pe treptele bisericii mânăstirii Dealu, Mitropolitul Nifon va rosti un cuvânt de învăţătură cu acest prilej, după care va avea loc defilarea unor militari din Garnizoana Târgovişte.

Reamintim că în pronaosul bisericii Mânăstirii Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare, de la a cărei sfinţire se împlinesc anul acesta 520 de ani, se află depus într-un sarcofag, capul primului mare întregitor de ţară, Voievodul Mihai Viteazul.

Mânăstirea a fost restaurată şi înfrumuseţată, între anii 2000-2018, după ce, la iniţiativa şi sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, s-au întreprins ample lucrări de consolidare a bisericii, a chiliilor şi a întregului ansamblu monahal, transmite Arhiepiscopia Târgoviştei.

Despre uciderea lui Mihai Viteazul

Se ştie despre uciderea marelui voievod în Câmpia Turzii, undeva în Ardeal şi despre faptul că a fost decapitat, iar trupul i-a fost batjocorit şi lăsat să zacă undeva, în afara taberei. După trei zile, nişte sârbi îl îngropară pe furiş, iar capul a fost luat de către comisul Radu Florescu – cel care îl ajutase pe Mihai Viteazul ca să-si prezinte candidatura, când fusese numit domn al Ţării Româneşti – şi îngropat la Mănăstirea Dealu, lângă tatăl său, peste mormânt fiind aşezată o piatră prin grija lui Radu Buzescu.

Momentul morţii bravului voievod a fost receptat de contemporani după cum i-au îndemnat cugetul şi obârşia. “Şi aşea s-au plătitu lui Mihai-vodă slujbele ce-au făcutu nemţilor" se exprimă cât se poate de lapidar Miron Costin, în timp ce Letopiseţul Cantacuzinesc îl deplânge pe cel pierdut din invidia omenească, iar nu din vreun alt motiv: “şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să împrilejise sabiia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din 'ceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulţi bărbaţi făr' de vină, ca şi acesta. Căci era ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc nu l-au lăsat, ci iată că cu meşterşugurile lui au intrat prin inima celor hicléni, pân-îl déderă şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vârtos Ţara Rumânească, săraci de dânsul. Pentru aceasta, dar, cade-să să blestemăm... pre Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pre Mihai-vodă făr' de nici o vină", se arată pe siteul Mănăstirii Dealu, manastireadealu.ro. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News