EXCLUSIV  43 de ani de la cutremurul din 1977. Marius Marinescu, avertisment: Blocurile, cimitire pe verticală. Pericolul este imens

"Eu eram militar în termen la acea vreme şi am mers, împreună cu unitatea din care făceam parte, la blocul OD16 din Militari. Era acolo o scară de bloc căzută complet din cauza cutremurului. Dar la faţa locului era un general care coordona tot sistemul de salvare. Noi, militarii, am fost duşi să securizăm zona şi să ajutăm la salvarea sinistraţilor. Blocul era căzut, resturile şi molozul erau până în bulevard. La faţa locului erau salvarea, pompierii, miliţia, utilaje care ajutau la ridicarea moluzului şi a betonului. Când generalul spunea atunci să se facă linişte, se făcea o linişte de mormânt, deşi erau mii de oameni la faţa locului. Erau doi câini la faţa locului care căutau prin dărâmături şi cum găseau o suflare, semnalau prin lătrat şi noi căutam cu mâinile prin moloz. Am reuşit atunci să salvăm câteva persoane din acea zonă. Spre exemplu, la trei zile după cutremur am găsit sub un planşeu un copil, despre care am aflat ulterior că era copilul groparului cimitirului din Militari. Părinţii săi muriseră în cutremur.", a declarat Marius Marinescu în exclusivitate pentru DC NEWS. 

Organizarea salvatorilor, exemplară

"La timpul respectiv, în Bucureşti au căzut 32 de blocuri, multe dintre ele fiind chiar noi. Unda seismică a lovit partea de est a Bucureştiului, dărâmând parte din spitalul Fundeni, dar şi ce era pe Lizeanu. A afectat foarte tare un institut de proiectări al CFR-ului, pe la Gara de Nord, şi a ajuns şi prin Militari. Atunci a fost o organizare exemplară din partea armatei. Chiar dacă a fost panică, totul a fost exemplar în ceea ce priveşte organizarea. Era câte un general în fiecare zonă, armata era prezentă în toate acţiunile de salvare. Asta comparativ cu ce se întâmplă acum, când nu mai putem vorbi de o armată adevărată.  Erau atunci 300.000 de militari, în termen, în timp ce acum avem o armată îmbătrânită de vreo 70.000 de militari, cu familii, copii, nepoţi, deci nu mai putem conta chiar atât de mult pe ei. Nici cu autoritatea nu stăm bine acum. La timpul acela, comandantul suprem răspundea de aceste acţiuni, preşedintele. La momentul actual, nu mai este structurată aşa treaba. Răspunde ISU de situaţiile de urgenţă, dar ISU nu are autoritate asupra altor instituţii. Să nu uităm că în 77 nu aveam atâtea clădiri îmbătrânite ca acum. Ele erau construite din punct de vedere al rezistenţei să suporte un cutremur de 7 grade pe Richter. După cutremurul din 77, toate blocurile civile trebuiau să reziste la 8 pe Richter, aşa se construiau, iar clădirile publice la 9 grade.", a mai spus fostul senator. 

Blocurile din Bucureşti, cimitire pe verticală

Inginer constructor de meserie, Marius Marinescu a explicat ce ar trebui să se întâmple pentru ca efectele unui astfel de seism să fie reduse. 

"Ar trebui să existe o decizie în CSAT, pentru că viaţa oamenilor ţine de siguranţa naţională, să apelăm la fonduri europene şi să consolidăm toate blocurile dinainte de 77, dar nu numai, ci pe toate cele care au o structură de rezistenţă îndoielnică. Ar trebui ca asta să fie una dintre priorităţile oricărei conduceri a ţării. Asta pentru că multe blocuri sunt cimitire pe verticală. Structura lor e veche, betonul îmbătrâneşte. Durata de serviciu a unui bloc merge până la 100 de ani. E ca la oameni, când ajungi la jumătatea vieţii te duci şi îţi faci analizele ca să ştii cum intervii. Aşa este şi aici. Nu e de joacă! 

Deci pericolul este imens. Fostul primar Sorin Oprescu spunea că în cazul unui cutremur vor muri peste 500.000 de oameni. Mulţi l-au acuzat atunci că vorbeşte aiurea, dar specialiştii vor spune că lucrurile sunt mult mai grave. 

Oamenii la acea vreme s-au panicat, a fost panică generală, dar faptul că tot timpul în mass-media se arăta faptul că totul era bine organizat, că sistemul de salvare funcţiona, acest lucru i-a liniştit pe oameni. Preşedintele României de atunci, Nicolae Ceauşescu, era tot timpul implicat şi liniştea oamenii. Plus că atunci Bucureştiul avea peste 2000 de apartamente pregătite de situaţii de urgenţă, lucru foarte important. Cei care au avut apartamentele distruse au primit altele la schimb, mobilate, utilate. Acum, din păcate, prevenţia e la pământ. Chiar dacă se încearcă consolidarea câtorva blocuri, cu o floare nu se face primăvară. Cert este că dacă acum ar avea loc un cutremur ca cel din 1977, dezastrul ar fi mult mai mare.", a conchis Marius Marinescu. 

Acesta a mai menţionat şi că Bucureştiul este capitala europeană a seismelor, fiind oraşul european cel mai afectat de cutremurele de peste 7 grade pe scara Richter. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News