RAPORT MCV: DNA, reacție după ce COMISIA EUROPEANĂ a publicat rezultatul monitorizării pe 2014

Iată reacția integrală a DNA după publicarea Raportului MCV:

"Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activității desfășurate de D.N.A., remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în anul 2014, la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice și subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni.

Se consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecți, 7 președinți de consilii județene. Raportul notează o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupție.

Astfel, au fost deferiți justiției 23 de judecători și 12 procurori dintre care șase cu funcții de conducere. Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creștere a corupției în magistratură, ci întărirea capacității DNA de a identifica asemenea situații, precum și dorința cetățenilor de a se implica în semnalarea lor.

Vezi și: Raport MCV. România, monitorizată pe Justiție

Tendința pozitivă s-a menținut și în ceea ce privește numărul și funcțiile persoanelor condamnate în cauze de corupție ale DNA. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim ministru, miniștri, parlamentari, judecători, procurori și primari, precum și personalități influente din lumea afacerilor.

Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituție, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creștere accentuată în comparație cu anul precedent.

DNA a acordat atenție specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupție, valoarea banilor și a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri și 93 de autoturisme. Instanțele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum și a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensațiile acordate părților civile au fost de 274 de milioane euro.

Într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupției la nivel înalt, Raportul notează unele dificultăți. Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar și lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătorești este estimată la numai 5-15% din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătorești, ceea ce face ca sancțiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupție) să nu își recupereze pierderea suferită.

Citește și: Robert Cazanciuc, Raport MCV: Cel mai bun până în prezent

Referitor la cadrul legislativ anticorupție, Raportul menționează intrarea în vigoare a noilor coduri, în cursul anului 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituțiile anticorupție, între care DNA.

Reprezentanții instituției au atras atenția asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficiența investigațiilor și au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituțională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar.

Raportul mai notează că DNA a menționat o bună cooperare cu ÎCCJ, ANI, CSM, poliția și Ministerul Justiției.

Ca un aspect deosebit, experții comisiei au remarcat și activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceștia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susținuți de ofițerii de poliție judiciară și de SRI, a stabilit un parcurs substanțial, constând în cazuri cu un președinte de consiliu județean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcții cheie în învățământ și oameni de afaceri proeminenți.

Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autoritățile Statului Român, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News