Modernitatea românească. De ce a eșuat România. Interviu cu profesorul Lazăr Vlăsceanu

Modernizarea societății românești în secolul XIX s-a făcut după modelul occidental. Au fost copiate mai multe instituții europene. Modernizarea s-a produs doar de formă, iar eșecul țării noastre nu a putut fi evitat.

"Dacă privește la Europa și o compari cu țările din America sau din Africa, inevitabil vei constata diferențe. Și atunci te întrebi: de ce unele state s-au dezvoltat și altele au rămas în decalaje pe perioade istorice lungi?", se întreabă profesorul Lazăr Vlăsceanu.

De ce sunt românii săraci

"Dacă ajungi în Europa, vei vedea că sunt diferențe remarcabile între diferite state naționale. Cea mai mare diferență este între țările care aparțin Occidentului European și cele din Răsăritul European. România a fost inclusă în țările din Europa Răsăriteană, alteori a fost inclusă în Europa de Sud-Est. Începând de la 1860 încoace, România nu a ieșit niciodată din decalaje economice, politice chiar culturale în nicio perioadă istorică. Dacă dai timpul înapoi, vei constata că până prin secolul XVII, diferențele dintre diferitele zone geografice europene nu erau atât de mari. Diferențele au început să se vadă în epoca post-medievală, iar în epoca modernă, ele au devenit pregnante și de atunci s-au perpetuat.

Unele dintre concluziile cărții "Modernitatea românească" poate să fie chiar incredibilă în sensul că în România nu s-au schimbat decât decorul, oamenii, dar în mod fundamental, lucrurile s-au desfășurat pe aceeași traiectorie, în același fel. Întrebarea este de ce s-a întâmplat acest lucru. De-a lungul timpului au fost date diferite explicații. Explicația clasică este istorică. Dacă statele se află la diferite niveluri de dezvoltare, asta este datorită istoriei economice, politice sau culturale. Suntem dependenți de istorie într-o asemenea măsură încât nu ne putem desprinde de ea.

O altă explicație este geografică. În funcție de poziția geografică, poți să aspiri la niveluri mai înalte de dezvoltare. România a fost poziționată într-o zonă geografică cu foarte multe ambiguități. Când suntem în Europa de Sud-Est, când suntem în Europa Centrală. Astfel de poziționări nu sunt deloc inocente. Țara noastră este considerată o țară de frontieră aparținând unei zone fragmentate care tot timpul va fi pradă migrațiilor dintre est spre vest sau dinspre vest spre est. Este vorba și despre geografia efectivă. Dacă te uiți la relief, vezi că munții, marea și râurile au constituit obiect de controversă constantă. De exemplu, în legătură cu munții, dacă aceștia sunt situați în interiorul țării, asta nu duce cumva la separarea regiunilor istorice și la perpetuarea diferențelor dintre ele? Ieșirea noastră la mare ar fi favorizat dezvoltarea economică a României, dar nu s-a întâmplat așa pentru că în Dobrogea s-au situat popoare migratoare nomade de șes care nu s-au gândit să folosească facilitățile mării să călătorească", a punctat profesorul Lazăr Vlăsceanu.

Instituții europene, copiate în România

"Procesul de preluare de instituții dintre cele mai moderne europene s-a repetat în istoria noastră la intervale de la 30-40 de ani. După 1990, iarăși am intrat pe o traiectorie de împrumuturi instituționale masive. Pentru a deveni membri UE a trebuit să adoptăm toată legislația europeană, deci toate instituțiile să fie europene. În 1990, la fel ca în 1959 se voia să împrumutăm instituții. Noi am fost mari imitatori de instituții. Le-am preluat ca atare, modificările pe care le-am făcut sunt de-a dreptul neglijabile. Deși am preluat instituțiile europene, ne-am decis să devenim membrii UE și ne-am străduit să preluăm toate instituțiile europene la noi în țară. După ce le-am preluat, nu s-a întâmplat nimic în economie. Nu am devenit comparabili cu cei de unde am preluat instituțiile. Poate că atunci am avut cele mai mari scăderi ale performanței economice", a declarat Lazăr Vlăsceanu în interviul acordat pentru DC News.

"O ipoteză foarte recentă cu privire la dezvoltarea țării se referă la instituții. Instituțiile sunt reguli, norme pe care le găsim Constituție, în diverse regulamente. Astfel de instituții se asociază cu diferite norme de gândire – noi le numim modele mentale – care pot să le corespundă sau nu normelor respective. Noi suntem dirijați de instituții care sunt permanent prezente în jurul nostru, deși nu le invocăm. Dacă le-am invoca mereu ar fi îngrozitor. Le-am interorizat și ne conformăm lor în mod tacit. Se consideră că schimbarea instituțiilor duce la schimbarea ritmurilor de dezvoltare. S-au comparat instituțiile din țările dezvoltare cu țările subdezvoltare și s-a constat că instituțiile din statele dezvoltare au facilitat apariția Revoluției Industriale. Au faclitatat relațiile de cooperare dintre oameni", a mai spus profesorul.

VEZI ȘI: Studiu fundamental: de ce a eșuat România modernă, de ce sunt românii săraci

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News