5 măsuri pentru recuperarea cursurilor propuse de elevi după criza COVID - 19

La momentul actual, se preconizează că școlile își vor relua programul obișnuit după vacanța de Paște, la data estimativă 21 aprilie, însă acest lucru va depinde exclusiv de evoluția cazurilor de Coronavirus depistate pe teritoriul țării noastre și, implicit, de riscul care va fi măsurat de grupul tehnico-științific din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.

În acest sens, sistemul educațional, blocat timp de cel puțin 4 săptămâni, care vor necesita recuperare, trebuie să răspundă nevoilor și intereselor elevilor din România, astfel încât întreaga situație să fie gestionată cu calm și responsabilitate de către autoritățile competente.

În urma consultării elevilor din România, Consiliul Național al Elevilor emite următoarele propuneri:

Anul școlar nu trebuie înghețat, iar amânarea examenelor naționale trebuie evitată - Înghețarea anului școlar nu reprezintă o soluție benefică niciunui actor implicat în sistemul educațional, iar pentru a garanta coerența actului instructiv-educativ, este necesară conservarea acestei coerențe, prin măsurile detaliate mai jos. De asemenea, amânarea examenelor naționale ar fi o măsură ce ar aduce cu sine o serie de dezavantaje pentru elevi: impune o posibilitate ca elevii care nu vor mai avea ocazia de a susține examenele naționale în a doua sesiune să nu mai aibă opțiune de a urma cursurile unui liceu, dublată de lipsa consilierii vocaționale și profesionale a elevilor, iar viitorii absolvenți de liceu se vor afla în situația de a nu mai putea opta pentru continuarea studiilor într-o instituție de învățământ superior. Elevii din România își doresc ca structura anului școlar să nu fie modificată, însă sănătatea trebuie prioritizată, iar actorii din educație trebuie să manifeste solidaritate și înțelegere în aceste vremuri de criză.

Emiterea unui ordin de ministru prin care să fie anulată prevederea care instituie un număr minim de note care trebuie obținute de fiecare elev/disciplină de studiu - Conform articolului 118, alin. (4) din Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar din România (ROFUIP), aprobat prin OMENCȘ nr. 5079/2016 și modificat prin OMEN nr. 3027/2018, elevii trebuie să obțină, la fiecare disciplină de studiu, un număr minim de note care se calculează astfel: numărul de ore/săptămână studiate în cadrul acelei discipline + 1. Regăsindu-ne într-o situație de criză la nivel național, care nu permite implementarea unor astfel de reguli și pentru a evita presiunea pusă inutil pe beneficiarii direcți ai educației, solicităm Ministerului Educației și Cercetării emiterea unui ordin de ministru prin care această prevedere să fie anulată. În momentul în care elevii se vor întoarce la școală, aceștia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea unor conținuturi necesare în raport cu anumite competențe reglementate la nivel național, nu să adopte fenomenul fuga după note, care și-a demonstrat ineficiența și a dus la o scădere a calității în sistemul educațional.  Considerăm că sănătatea mintală și bunăstarea elevilor trebuie valorificate pentru un proces instructiv-educativ care să fie cu adevărat centrat pe nevoile și interesele beneficiarilor direcți.

Eficacitatea cursurilor online trebuie monitorizată riguros de către Ministerul Educației și Cercetării, valorificându-se și principiul egalității de șanse - Sistemul educațional este unul rezistent la schimbare, și deși ne putem mândri cu faptul că profesorii și elevii fac eforturi pentru a transpune actul educațional în spațiul virtual, această transpunere se realizează fără o strategie și un plan de acțiune corelat cu nevoile elevilor, fără a se valorifica principiul egalității de șanse și fără un plan de măsuri concret pentru a garanta accesul tuturor copiilor la cursurile online. În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a monitoriza riguros modul în care se realizează aceste cursuri și de a cuantifica gradul de participare a elevilor în cadrul acestor sesiuni.

Recuperarea cursurilor trebuie realizată și fizic, prioritare fiind disciplinele la care se vor susține probe în cadrul examenelor naționale și discipline specifice profilului - Întrucât recuperarea orelor într-un sistem virtual al educației nu se realizează printr-o perspectivă echitabilă, această măsură are mai degrabă rolul de a menține motivația care trebuie să descrie procesul educațional, nu în mod necesar o continuitate și o eficiență în procesul de predare-învățare-aprofundare-evaluare, iar acest aspect se datorează unui fenomen regretabil: în anul 2020, sistemul de învățământ are probleme grave în ceea ce privește flexibilitatea și adaptabilitatea conținuturilor, în raport cu pregătirea prealabilă a resursei umane și cu garantarea infrastructurii necesare. Astfel, orele pierdute trebuie recuperate și fizic, însă fără a se neglija sănătatea mintală și bunăstarea elevului, ci prioritizându-se materiile la care elevii vor susține examenele naționale, dar și disciplinele specifice profilului. Programul trebuie să fie unul flexibil, la care comunitatea școlară să se poată adapta fără tulburarea procesului educațional.

Guvernul României trebuie să investească în programe de formare continuă a profesorilor astfel încât aceștia să poată livra cu profesionalism conținuturi prin instrumente digitale, dar și în achiziționarea infrastructurii necesare pentru ca fiecare copil să aibă acces la digitalizarea educației (device-uri, abonament de date) - În primul rând, având în vedere panta ascendentă pe care o străbate țara noastră către o epidemie Coronavirus, ținând cont de faptul că unitățile de învățământ preuniversitar au cursurile suspendate pentru o perioadă care poate fi prelungită, iar examenele naționale vor fi susținute oricum, și de elevii care au acces la Internet – deci la educație digitală, și de elevii care nu beneficiază de aceste facilități, solicităm Guvernului României inițierea unui program social prin care să fie achiziționate device-uri prin care elevii se pot conecta la Internet și pot accesa aceste resurse educaționale deschise.

Pentru a garanta sustenabilitatea acestui program, este importantă valorificarea următoarelor recomandări:

-        Centralizarea datelor din fiecare unitate de învățământ preuniversitar pentru a afla care sunt elevii și profesorii care nu au acces la Internet și nu dispun de device-uri prin care se pot conecta virtual, printr-o procedură transparentă și nediscriminatorie;

-        Achiziționarea device-urilor și livrarea acestora către familiile provenind din mediile defavorizate. Potențiale surse de finanțare: companii de telefonie, care pot fi ulterior scutite de impozit, mediul privat, fonduri europene, în funcție de costul determinat;

-        Colaborarea cu administrația publică locală în vederea asigurării accesului la rețele de Internet;

-        Monitorizarea impactului acestui program social astfel încât fiecare elev și fiecare cadru didactic se poate conecta la Internet și poate continua procesul de învățare, independent de locul în care aceștia se află.

Pe termen lung, suntem de părere că Guvernul României trebuie să își asume următoarele direcții de acțiune pentru a garanta digitalizarea educației într-un mod participativ, transparent, echitabil, proces orientat pe nevoile fiecărui elev, indiferent de mediul din care acesta provine.

”Elevii reprezentanți din România își vor conjuga eforturile pentru ca, în aceste momente de criză, sănătatea mintală și bunăstarea elevilor să primeze. Solicităm, așadar, Ministerului Educației și Cercetării să nu considere înghețarea anului școlar ca fiind o opțiune viabilă, ci mai degrabă să concentreze eforturile tuturor actorilor implicați pentru a recupera orele pierdute într-un mod eficient, prioritare fiind, în mod evident, disciplinele la care elevii vor susține examenele naționale. Conținuturile care nu au fost acoperite din programa școlară trebuie livrate într-un mod inteligent, nu sacrificate, iar obiectivul la care trebuie să țintim este dezvoltarea competențelor elevilor. Mesajul nostru este unul cât se poate de clar: este regretabil  că am avut nevoie de o pandemie pentru a începe să vorbim despre digitalizarea educației într-un mod echitabil și participativ - încă nu suntem acolo. De aceea, orele trebuie recuperate și fizic, în aceste momente trebuie să punem accent mai ales pe consilierea elevilor. Elevii trebuie să se întoarcă la școală cu gândul că vor fi ghidați în procesul educațional, sprijiniți de profesori și consilieri, nu trebuie să valorificăm scenariul prin care elevii se vor întoarce la școală doar ca să obțină note și să susțină un examen,  a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News