50 de bani, compensare la carburanți. Analistul economic Adrian Negrescu: N-au știut să explice de ce atât și nu mai mult

"Declarația președintelui denotă modul în care autoritățile au tratat problema creșterilor de prețuri la carburanți. N-au avut în niciun caz de gând să vină cu o soluție radicală, n-au prezentat niciun fel de simulare, de studiu de impact, legată de măsura decisă, n-au știut să explice de ce atât și nu mai mult. 

Discursului președintelui este cel mai bun exemplu de lipsă de empatie, de suficiență și lipsă de interes în a explica oamenilor care este situația. Aș fi vrut să îi văd pe miniștrii Finanțelor și Energiei explicând cum se formează prețurile, de ce au ajuns să compenseze numai cu 0,50 bani, să ne prezinte estimări privind prețurile, privind mecanismul prin care aceste decizii vor ajuta, cu adevărat, economia. Am primit, în schimb, un discurs sec al premierului, citit de pe foaie, și o explicație în stilul prezidențial - ,,Până la urmă și 50 de bani... sunt 50 de bani pe care nu îi dai când alimentezi la pompă’’

Îmi e teamă că această măsură cu iz butaforic, menită să înghită gura oamenilor, va avea consecințe extrem de grave. 

Dacă benzinarii nu își vor primi banii de la stat în contul compensării (1 mld.lei/3 luni), așa cum nu și-au primit cei din energie și gaze, s-ar putea ca aceștia să recupereze din preț paguba făcută de promisiunile neonorate ale autorităților și de impunerea plății din buzunarul propriu a încă un miliard. În cel mai rău scenariu, vor aduce mai puțin petrol în țară, iar consecințele le vom simți cu toții.", a declarat Adrian Negrescu.

 Președintele Klaus Iohannis afirmă că Executivul nu ar fi putut să decidă micșorarea accizei la carburanți. „Până urmă și 50 de bani... sunt 50 de bani pe care nu îi dai când alimentezi la pompă”, afirmă șeful statului.

„Reducerea accizelor e doar așa aparent la îndemâna guvernului. În realitate nu este, din cauza legislației europene. Deci, la accize e ușor dacă vrei să le crești. Dacă vrei să le scazi, nu se prea poate, sub un anumit nivel. Deci discuția aici se oprește foarte repede și rămâne una doar de teorie matematică. Celelalte instrumente la dispoziția guvernului sunt cele naționale - să umble la TVA, la sprijin bugetar și alte mecanisme. În situația în care și la noi prețurile la pompă au crescut destul de mult, guvernul, pe bună dreptate, a analizat chestiunea și a ajuns la concluzia că trebuie să facă ceva, atât cât se poate. Nu este posibil să plafonezi prețul direct sau să subvenționezi o parte semnificativă”, spune Klaus Iohannis.

El precizează că a discutat miercuri cu premierul, care i-a explicat mecanismul.

Citește continuarea pe DC Business.

Cât ar costa un litru de benzină fără accize și TVA

Potrivit Adevărul, profesorul Radu Nechita, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca  a subliniat  că prin aplicarea unei formule de calcul a accizelor la carburanţi corelată la  cursul valutar se ajunge la creşteri de tarife, iar în aceste condiţii se ajunge într-un ”cerc vicios care contribuie şi mai mult la scumpirea produselor şi serviciilor şi la pierderea puterii de cumpărare a românilor”.

”Taxele şi accizele aplicate producţiei, distribuţiei şi comercializării carburanţilor în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a preţului plătit de consumatorii finali.

Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru). În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa ”la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei.

Fără TVA şi fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei

Rezultă că nu mai puţin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA şi al accizelor, arată studiul.

Potrivit sursei citate , în cazul energiei, autorii studiului susţin că ”situaţia generală, marcată de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adâncită de Gazprom în mod intenţionat începând din vara anului 2021, şi invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie 2022, invocată de autorităţile din România, nu trebuie să folosească drept pretext pentru a ascunde acţiuni greşite ale guvernului”.

În opinia celor doi profesori plafonarea și compensarea prețurilor la energie este o ”politică eronată” (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News