60 de nave ruse au început manevre în Marea Baltică

Rusia a anunțat lansarea unor exerciții navale care implică aproximativ 60 de nave de război în Marea Baltică, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul din Ucraina și a cererilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO.

Ministerul rus al Apărării (MOD) a lansat joi un videoclip pe YouTube care pretindea să arate „exercițiul operațional planificat cu grupurile Flotei Baltice”.

Imaginile arată nave de război rusești manevrând pe mare, ministerul rus al apărării afirmând că exercițiile au implicat „aproximativ 60 de nave de război, bărci și nave de sprijin; peste 40 de avioane și elicoptere; și până la 2.000 de unități armate, precum și echipamente militare și speciale ale Flotei Baltice.”

„În Marea Baltică și pe terenurile de antrenament de luptă din regiunea Kaliningrad, a început un exercițiu operațional planificat cu grupurile Flotei Baltice”, se arată într-un comunicat al ministerului.

„Ca parte a exercițiului, forțele operative navale ale Flotei Baltice și-au părăsit bazele și au desfășurat grupuri de flotă în zonele desemnate.

„Navele vor îndeplini sarcini pregătitoare pentru protecția și apărarea căilor maritime și a bazelor flotei”, a adăugat acesta.

Marea Baltică este situată în nordul Europei, un braț estic al Oceanului Atlantic, înconjurată de statele membre NATO Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Lituania și Polonia.

Exercițiile navale vin într-un moment în care Finlanda și Suedia se pregătesc să adere la NATO după decenii de neutralitate, conform RMX.

NATO nu vede nicio ”amenințare militară imediată din partea Rusiei”, spune Mircea Geoană

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, nu vede nicio amenințare militară imediată din partea Rusiei la adresa Suediei și Finlandei și este încrezător că aceste țări aspirante la statutul de membru NATO vor adera la Alianță în ciuda obiecțiilor Turciei.

Finlanda și Suedia au solicitat luna trecută să adere la NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, dar se confruntă cu opoziția Turciei, care le acuză că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste.

„Suntem încrezători că Suedia și Finlanda se vor alătura rândurilor noastre", a declarat secretarul general adjunct Mircea Geoană, potrivit Reuters, la Summitul pentru democrație de la Copenhaga: „Aliații au anumite preocupări. Și Turcia are unele îngrijorări care sunt legitime atunci când este vorba de teroriști".

Suedia și Finlanda au condamnat terorismul și s-au arătat deschise la dialog.

Suedia și Finlanda nu sunt în prezent în pericol

Întrebat despre garanțiile de securitate oferite Suediei și Finlandei în perioada de până când vor deveni membre cu drepturi depline ale NATO, Geoană a spus că nu vede niciun risc real pentru aceste țări din partea Rusiei.

„Nu vedem semne din partea Rusiei că ar avea capacitățile sau intenția, în acest moment, de a fi agresivă din punct de vedere militar împotriva acestor două țări aspirante", a spus el.

„Putem trata această perioadă cu prudență într-un mod proactiv, dar nu vedem riscuri reale din punct de vedere militar tradițional pentru Finlanda și Suedia", a adăugat Geoană.

Finlanda a declarat joi că intenționează să modifice legislația privind frontierele pentru a permite construirea de bariere la granița sa estică cu Rusia, într-o mișcare de consolidare a pregătirii împotriva amenințărilor.

Fostul secretar general al NATO: Nu am învățat lecțiile istoriei

Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur răspunsul Occidentului la războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin, informează Agerpres, citând dpa.

Vorbind la Copenhaga în timpul unui la summit al organizaţiei sale, "Alianţa Democraţiilor", despre invazia rușilor asupra Ucrainei, Rasmussen a spus că "este greu de crezut ce s-a întâmplat". "De fapt, nu ar fi trebuit să fim surprinşi. Calea aleasă de Putin nu a fost niciodată una mascată. Acest lucru era clar din discursurile sale, atunci când a negat dreptul Ucrainei de a exista", a afirmat fostul secretar general al NATO.

Uciderea de disidenţi şi de oponenţi politici, precum şi propaganda politică erau de asemenea o dovadă a drumului ales de Putin şi, "mai mult decât orice, aceasta era clar de la invazia Crimeei", în 2014, a subliniat Anders Fogh Rasmussen.

Fostul secretar general al NATO a criticat Occidentul pentru răspunsul său insuficient de puternic la prima invazie, pentru faptul că şi-a continuat dependenţa de petrolul şi gazul rusesc. "Nu am învăţat lecţiile istoriei. Împăciuirea dictatorilor nu duce la pace", a mai afirmat Fogh Rasmussen.

Totodată, Fogh Rasmussen a îndemnat Occidentul să pună capăt imediat importurilor sale de petrol şi gaz rusesc, pentru a tăia finanţele lui Putin pentru război, şi a subliniat importanţa unei victorii ucrainene (citește mai multe AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News