Comunitatea evreiască comemorează zilele acestea 70 de ani de la Pogromul de la București, în timpul căruia au fost executați peste 120 de evrei. La evenimentul comemorativ de la Sinagoga Mare din București au participat ambasadorii Israelului, Statelor Unite, Germaniei și Italiei. Cu această ocazie, s-a atras atenția asupra atitudinii antisemite care încă mai persistă în anumite straturi ale societății românești.
La sfârşitul lunii ianuarie a anului 1941, pe fondul unui conflict armat pentru putere între Garda de Fier şi generalul Ion Antonescu, până de curând aliaţi la guvernarea României, legionarii au declanşat un pogrom de proporţii la Bucureşti. Întreaga propagandă şi practică politico-economică a guvernării Ion Antonescu în alianţă cu legionarii nu au fost decât o imensă incitare la pogrom. În condiţiile de haos create de lupta armată pentru putere între Legiune şi Antonescu, legionarii au crezut că sosise momentul „marelui pogrom“. În timpul pogromului de la Bucureşti au fost ucişi la Bucureşti cel puţin 120 de evrei. Cartea neagră a lui Matatias Carp conţine lista nominală a 116 victime, la care se adaugă 4 cadavre neidentificate. Majoritatea asasinatelor din timpul celor 3 zile ale pogromului de la Bucureşti au avut loc în Pădurea Jilava. Au mai avut loc asasinate la Abator, pe şoselele Fundeni şi Pantelimon, în cartierul Bucureştii Noi, pe diverse străzi sau în case particulare. În timpul pogromului de la Bucureşti, evreii au mai fost torturaţi la Prefectura Poliţiei Capitalei, la Sinagoga Malbim (aproximativ 300 de evrei), la sediul Uniunii Comunităţii Evreieşti şi la circumscripţia XV de Poliţie. Majoritatea femeilor torturate au fost eliberate, aceasta explicând prezenţa printre morţi a unui număr mic de persoane de sex feminin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News