Unii oameni păstrează anumiți mușchi sau părți ale corpului pe care nu le mai folosim, iar alții le-au pierdut deja.
Din punct de vedere antropologic, ele sunt numite "rămășițe evolutive".
Sunt acele părți ale corpului nostru care nu au nici un folos pentru funcțiile pe care le dezvoltăm într-o viață modernă. Dar nu au fost întotdeauna așa. Toate au îndeplinit o funcție specifică, și în multe cazuri vitale, pentru strămoșii noștri.
Deși nu le păstrează toată lumea, acestea sunt unele dintre cele mai frecvente, după cum a arătat Dorsa Amir, un antropolog al evoluției de la Colegiul Boston, din Statele Unite.
Este probabil partea inutilizabilă a corpului cel mai bine cunoscută de toți. Cercetările au arătat că boala Parkinson ar putea proveni din apendice. Operația de apendicită a ajuns să descopere un creier miniatural, oase și păr într-un ovar.
Cercetările științifice sugerează că acest organ a contribuit la digestia plantelor cu exces de celuloză care au făcut parte din dieta strămoșilor noștri.
Pe măsură ce dieta noastră a devenit mai variată, apendicele și-a pierdut funcția, notează Amir. Desigur, el subliniază faptul că există tot mai multe studii care arată că apendicele poate continua să joace un rol astăzi ca un depozit al bacteriilor din intestinele noastre.
Nu toată lumea are, dar este un mușchi care merge de la încheietura mâinii la cot.
Dacă extindeți brațul cu palma mâinii în sus și alăturați degetul mare cu degetele, formându-se un tip de con, puteți vedea o protuberanță foarte subțire și dreaptă care se extinde peste antebraț. Nu este tendonul, este mai moale.
10% dintre ființele umane au pierdut-o deja, confirmă oamenii de știință, dar înainte era folosit pentru a ajuta strămoșii noștri să aibă forța necesară pentru a urca în copaci.
Funcția lor era aceea de a mesteca cerealele și carnea crude cu care se hrăneau strămoșii noștri. Acum, după cum a explicat dr. Amir, dieta noastră este mult mai ușoară și nu avem nevoie să mestecăm așa de intens. Nici fălcile noastre nu sunt la fel de puternice ca acum milioane de ani.
Nu toată lumea le primește pe toate, câteodată chiar deloc, dar dacă acestea apar, de obicei, provoacă multă durere și, uneori, sunt chiar recomandate să fie eliminate.
În trecut, am avut mult mai mult păr în corpul nostru decât acum. Mușchii retractorului pili, conectați la foliculii de păr, au ajutat la ruperea părului și, astfel, par a fi mai mari în fața unei situații de risc sau amenințare.
În zilele noastre nu avem nevoie de acest lucru, dar se poate observa că multe mamifere păstrează părul, de exemplu pisicile.
Chiar și astăzi, între cinci și opt săptămâni după concepție apare, fătul începe să dezvolte o coadă care înainte de a se naște dispare pentru a forma ceea ce acum știm ca fiind cordon ombilical.
Această coadă servea la mișcare și menținerea echilibrului. Când învățam să mergem în picioare, o pierdeam pentru că nu mai era utilă.
Sunt responsabili cu mișcarea părții vizibile a urechii, însă foarte puțini oameni au control asupra lor, a explicat antropologul. Unele mamifere îi folosesc pentru a detecta prada sau prădătorii și se crede că oamenii le foloseau pentru același lucru.
Acesta este situat în abdomenul inferior și are o formă triunghiulară. Există oameni care nu au și există oameni care au chiar doi. Ele servesc doar pentru a muta linia de zori (cea care merge de la burta inferioară la piept, traversând axa longitudinală a buricului).
În zilele noastre nu are folos, dar se crede că în trecut, când mergeam în patru labe, a facilitat mobilitatea și rotația muschilor abdominali.
Sfârcurile îndeplinesc, din punct de vedere biologic, o funcție specifică: pentru a facilita alăptarea. Dar din moment ce femeile sunt cele care alăptează, de ce s-au născut bărbații cu ele?
Motivul este că organismul unui embrion, fie femeie, fie bărbat, începe să se dezvolte în același mod.
Când testosteronul, responsabil pentru formarea organelor sexuale masculine, începe să acționeze, mameloanele deja sunt dezvoltate.
Aceasta este o parte extensibilă situată în colțul interior al ochiului și arată ca membranele pe care unele animale, cum ar fi păsările, reptilele și chiar unele mamifere le au pentru a-și proteja ochii.
Ele sunt utilizate pentru a își menține ochii umezi și fără resturi, însă în cazul oamenilor nu mai este decât o rămășiță rămasă și, pe lângă aceasta, nu avem putere asupra lor.
Vezi și: Lista grăsimilor care te ajută să slăbești. Mit spulberat
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu