Franța acuză Azerbaidjanul că a susținut violențele din Noua Caledonie. Starea de urgență a fost impusă

Zilele de ciocniri între manifestanți și poliție în Noua Caledonie, controlată de Franța, sunt rezultatul unei interferențe străine, a declarat joi Parisul, în timp ce oficialii locali au promis să restabilească ordinea în acest teritoriu din Pacificul de Sud.

Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, a declarat că violențele, în urma cărora și-au pierdut viața trei indigeni kanak și un ofițer de poliție, au fost susținute în mod activ de Azerbaidjan.

„Aceasta nu este o fantezie”, a insistat el joi. „Regret că unii dintre separatiști au făcut o înțelegere cu Azerbaidjanul. Chiar dacă există încercări de ingerință, (...) Franța este suverană pe propriul teritoriu”, a adăugat el.

Vorbind pentru POLITICO, un oficial francez din cadrul serviciilor de informații, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că „am detectat activități din partea Rusiei și Azerbaidjanului în Noua Caledonie de săptămâni, chiar de câteva luni. Aceștia împing narațiunea că Franța este un stat colonialist”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Azerbaidjan, Aykhan Hajizada, a respins cu fermitate afirmațiile potrivit cărora țara sa s-ar afla în spatele tulburărilor. „În loc să acuze Azerbaidjanul că ar fi sprijinit protestele pro-independență din Noua Caledonie, ministrul de Interne al Franței ar trebui să se concentreze asupra politicii eșuate a țării sale față de teritoriile de peste ocean, care a dus la astfel de proteste”, a declarat el.

Cel mai scăzut nivel al relațiilor dintre Franța și Azerbaidjan

Relațiile dintre Franța și Azerbaidjan au ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii ani ca urmare a sprijinului militar și politic francez pentru vecinul și rivalul istoric al țării din Caucazul de Sud, Armenia - o situație care s-a intensificat doar prin confiscarea militară de către Baku a regiunii etnice armene Nagorno-Karabah anul trecut.

Acuzațiile Franței la adresa Azerbaidjanului nu vor face decât să sporească atenția asupra amestecului internațional și a represiunilor politice interne săvârșite de un regim care va găzdui în acest an discuțiile COP29 ale ONU privind clima.

În cadrul demonstrațiilor au fost reînnoite apelurile pentru independența arhipelagului din Oceanul Pacific, situat la 1.200 de kilometri est de Australia. Protestele au loc după ce parlamentarii francezi au susținut modificări ale constituției din Noua Caledonie, permițând oricărui cetățean care locuiește acolo de cel puțin 10 ani să voteze la alegerile locale, o măsură de care activiștii locali kanaki pro-independență se tem că îi va marginaliza.

Miercuri, Franța a impus starea de urgență în Noua Caledonie.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a acuzat în repetate rânduri Franța de „neocolonialism” și a susținut în mod activ mișcările de independență și revendicările altor țări asupra teritoriilor franceze din întreaga lume, inclusiv insula Mayotte și Noua Caledonie.

Azerbaidjanul a fondat chiar Grupul de Inițiativă Baku, care reunește 14 mișcări politice din fostul Imperiu Francez în numele decolonizării. Grupul a emis joi o declarație în care a acuzat Parisul că „încalcă dreptul la autodeterminare al poporului kanak prin extinderea electoratului pentru a-l menține minoritar în propria lor patrie”.

Cu toate acestea, potrivit lui Philippe Gomes, fostul președinte al Guvernului din Noua Caledonie, Azerbaidjanul finanțează în mod activ Frontul de Eliberare Națională Kanak și Socialist pro-independență.

„Azerbaidjanul a creat grupul Baku care finanțează separatiștii din toate regiunile franceze de peste mări”, a declarat Gomes, care a încercat să înăbușe apelurile pentru ruperea insulelor de Paris. „Călătoriile recente la Paris ale activiștilor pentru independență au fost finanțate de Baku. Este clar și evident că Azerbaidjanul contribuie la susținerea cererii de independență, ceea ce poate fi numit o interferență străină", a declarat Gomes.

Acuzațiile au fost respins de președintele Congresului Noii Caledonii

Roch Wamytan, un politician kanak care ocupă funcția de președinte al Congresului Noii Caledonii, a respins afirmațiile potrivit cărora Baku ar avea o influență malignă în regiune. „De ce să demonizăm această țară?”, a întrebat el în aprilie, ca parte a unei dispute privind politicienii locali care primesc călătorii plătite din partea Azerbaidjanului autoritar. „Franța sprijină regimuri represive și autoritare precum Togo, Ciad, Djibouti, prin antrenarea forțelor lor de securitate, prin consilierea ierarhiei lor militare și prin vânzarea de arme”, a spus el.

Ca parte a stării de urgență, Franța a interzis TikTok-ul în Noua Caledonie, într-un efort aparent de a perturba organizarea protestelor care s-au soldat cu sute de răniți. Decizia permite, de asemenea, autorităților să ordone ca persoanele considerate o amenințare la adresa ordinii publice să fie ținute în arest la domiciliu, precum și să efectueze percheziții, să confiște arme și să suspende dreptul la liberă întrunire.

„Nici o violență nu va fi tolerată”, a declarat premierul francez Gabriel Attal, insistând că măsurile draconice „ne vor permite să desfășurăm eforturi uriașe pentru a restabili ordinea”.

Locuită de peste un sfert de milion de persoane, Noua Caledonie a fost colonizată în urmă cu aproximativ 3.000 de ani de către locuitorii insulelor din Pacific și a fost denumită de exploratorul britanic James Cook în 1774. Ulterior, a fost cucerită de Franța în 1853. În ultimii ani, au existat acuzații potrivit cărora populația indigenă kanak s-a confruntat cu discriminare sistemică și subdezvoltare cronică.

Citește și: Macron a convocat o reuniune de urgență. Stare de asediu în Noua Caledonie în urma unei reforme electorale propuse

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News