Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China au provocat un nou val de panică pe bursele internaționale, care s-au confruntat vineri cu a doua zi consecutivă de pierderi semnificative. Decizia președintelui american Donald Trump de a introduce tarife extinse a stârnit îngrijorări tot mai mari cu privire la o posibilă recesiune globală, iar contra-măsurile anunțate de China — ce includ taxe suplimentare de 34% pentru produsele americane — au amplificat agitația de pe piețe.

Investitorii, speriați de perspectiva unei încetiniri economice mondiale, s-au reorientat către active considerate sigure, precum obligațiunile guvernamentale și yenul japonez. Totodată, traderii au început să anticipeze reduceri mai agresive ale ratelor dobânzilor de politică monetară, atât din partea Rezervei Federale a SUA, cât și din partea altor bănci centrale majore.

"O recesiune globală"

Mișcarea lui Trump, anunțată miercuri, presupune o taxă vamală de 10% pe majoritatea importurilor și tarife mult mai mari pentru anumite țări — cele mai dure bariere comerciale văzute în ultimul secol. Vineri, Beijingul a reacționat cu măsuri echivalente, alimentând temerile că un conflict comercial pe scară largă a devenit realitate.

"Piața transmite un singur mesaj: integrează în preț o recesiune globală", a comentat George Saravelos, șeful diviziei de cercetare valutară de la Deutsche Bank.

Nici veștile pozitive din economia americană nu au reușit să liniștească spiritele. Raportul privind locurile de muncă, care a arătat o creștere peste așteptări a angajărilor în luna martie, a fost ignorat de investitori.

Indicele paneuropean STOXX 600 a scăzut cu 4,2%, fiind pe cale să înregistreze cel mai grav declin zilnic de la debutul crizei COVID-19 din 2020. În Japonia, indicele Nikkei 225 a pierdut 2,8% pentru a doua zi la rând.

Pe Wall Street, contractele futures pe S&P 500 s-au prăbușit cu 2,5%, continuând tendința negativă de joi, când indicele a suferit cea mai mare scădere zilnică din 2020: minus 4,8%. Contractele futures pe Nasdaq erau și ele în scădere cu 2,6%.

"Singura variantă care ar putea opri această vânzare masivă ar fi începutul unor negocieri sau o retragere a lui Trump privind politicile tarifare. Din păcate, nu pare un scenariu realist în acest moment", a explicat Aneeka Gupta, strateg și economist la WisdomTree.

Indicele VIX, barometrul fricii de pe piața americană, a urcat abrupt, ajungând la 38 — cel mai ridicat nivel din august.

În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 65 de dolari pe baril, marcând cel mai mic nivel din ultimii patru ani.

În căutarea de refugii

Traderii estimează acum că Rezerva Federală va reduce dobânda de politică monetară cu aproximativ 110 puncte de bază până la finalul anului — în creștere de la estimarea de 75 de puncte din urmă cu doar două zile. Se anticipează măsuri similare și din partea Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene.

După ani întregi de încredere în piața americană și în creșterea economică robustă a SUA, investitorii se văd nevoiți să-și regândească strategiile.

Această schimbare de sentiment a determinat o migrare masivă a capitalului către obligațiuni guvernamentale. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a scăzut cu 15 puncte de bază, până la 3,92%, continuând declinul de 14 puncte de joi. Când prețurile obligațiunilor cresc, randamentele scad.

Scăderea dobânzilor, care afectează marjele de profit ale băncilor, împreună cu incertitudinea economică, au lovit puternic sectorul bancar. Indicele bancar STOXX 600 a înregistrat o scădere de 8%, reflectând vânzările ample de pe Wall Street.

O dovadă clară a nervozității pieței a fost scăderea de 1,9% a indicelui dolarului, joi — cel mai abrupt declin din noiembrie 2022.

Vineri, dolarul a avut o tentativă de revenire, dar aceasta a fost anihilată de anunțul Chinei privind noile tarife. Euro a crescut ușor cu 0,1%, după un salt puternic de 1,9% în ziua precedentă, în timp ce indicele dolarului a rămas stabil.

Monedele considerate sigure, precum yenul japonez și francul elvețian, s-au apreciat cu 0,4% și, respectiv, 0,8%. În schimb, dolarul australian — considerat un bun indicator al riscului și o alternativă la yuanul chinezesc — a suferit un recul sever de 3,2%.

Michael Metcalfe, strateg-șef la State Street Global Markets, a remarcat cu surprindere fragilitatea dolarului american.

"Este aproape ca o versiune inversată a tranzacției TINA", a spus Metcalfe. "Inițial, TINA însemna There Is No Alternative (nr. Nu există altă alternativă) la SUA. Acum, toată lumea vrea brusc să-și reducă expunerea în SUA", a explicat acesta, potrivit Reuters.

CITEȘTE ȘI: UE vrea să devină relevantă în Asia Centrală. În ce țări va investi 12 miliarde de euro

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News