€ 5.0919
|
$ 4.3707
|
Curs valutar: € 5.0919
|
$ 4.3707

Urmărește dezbaterea live

 

Decizia Curții de Apel din Paris privind extrădarea lui Paul de România
Autor: Iulia Horovei

paul-lambrino_26560300 FOTO: Agerpres
 

Curtea de Apel din Paris a luat o decizie privind cererea de extrădare a lui Paul Lambrino.

Curtea de Apel din Paris a decis, miercuri, 9 iulie, să respingă cererea de extrădare formulată de autoritățile române pe numele lui Paul-Philippe al României, cunoscut și sub numele de Paul Lambrino, transmite AFP, citat de Agerpres. Hotărârea vine în urma analizării mandatului european de arestare emis după condamnarea sa definitivă în România.

„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a reacționat Paul Philip al României, în vârstă de 76 de ani, la sfârșitul deliberării.

Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel de la Paris a subliniat că autoritățile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporționat”.

Judecătorul a precizat că el s-a pronunțat asupra admisibilității mandatului de arestare, nu însă și pe fondul acestui dosar.

Cu această decizie, Curtea de Apel „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și își reafirmă atașamentul față de principiile fundamentale ale statului de drept”, a apreciat pentru AFP avocata prințului, Miriame Laichi.

Autoritățile române emiseseră în ianuarie un nou mandat de arestare împotriva lui Paul de România.

Pe ce se bazează recenta decizie 

Magistrații francezi ar fi avut în vedere jurisprudența din cazuri similare, inclusiv o hotărâre anterioară pronunțată tot în Franța. În noiembrie 2023, o instanță franceză a respins pentru prima dată cererea de extrădare a lui Paul Lambrino, argumentând că dreptul acestuia la un proces echitabil nu ar fi fost respectat în România.

A urmat apoi, în 2024, un refuz similar din partea autorităților din Malta. Acum, decizia recentă a Curții de Apel din Paris marchează al treilea refuz oficial din partea unei instanțe europene în ceea ce privește predarea lui Paul către autoritățile de la București.

Pentru a formula o nouă cerere de remitere adresată Franței, Bucureștiul s-a bazat pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunțată în urma unei întrebări preliminare. CJUE a considerat că decizia Curții de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între țările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcționării sistemului judiciar român, a amintit în timpul audierii din 11 iunie președintele Camerei de extrădări.

Condamnat definitiv în România

Paul Lambrino a fost condamnat definitiv în România, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa. Instanța supremă l-a găsit vinovat pentru trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu, alături de alte nume sonore implicate în acest dosar, precum Remus Truică, Benyamin Steinmetz și Tal Silberstein.

Justiția din România a estimat un prejudiciu de peste 145 de milioane de euro în această cauză, iar mandatul european de arestare emis pe numele lui Paul Lambrino a fost activ încă de la momentul pronunțării sentinței.

Între timp, Paul Lambrino rămâne în Franța, cu interdicția de a părăsi teritoriul, sub supravegherea justiției franceze.

Descendetul regelui Carol al II-lea

Descendent al regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, el este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale.

În 1947, familia regală a fost alungată din România de comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate. Persistă însă conflicte în legătură cu bunurile rezultate din moștenire, mai scrie AFP.

Avocatul general a solicitat predarea lui Paul de România în numele „principiului prevalenței justiției europene asupra dreptului național”. Avocata prințului, Miriame Laichi, a denunțat „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală” în legătură cu „litigiul succesoral”.

Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940.

Citește și: Călin Georgescu, reacție după ce un avocat care apăruse alături de el a fost săltat de poliție

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Comentarii

Pentru a vedea sau a publica comentarii, te rugăm să te autentifici în Facebook.
 
 
 
 
 
x close