Bucureștiul se pregătește pentru cea mai amplă restricționare auto de până acum.
Capitala se pregătește să implementeze o schimbare majoră în trafic: introducerea unei „zone cu emisii reduse” (LEZ) care va cuprinde întreaga arie metropolitană a orașului. Planul, elaborat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), vizează eliminarea treptată a vehiculelor cu emisii ridicate, în special a celor diesel și învechite, pe baza unui calendar clar, stabilit în funcție de tipul de combustibil și anul de fabricație.
Proiectul, estimat la 15 milioane de euro, va fi finanțat prin PNRR și programul InvestEU și are ca scop reducerea poluării și îmbunătățirea sănătății publice.
Primăria vizează mai multe etape esențiale:
Stabilirea perimetrului LEZ și clasificarea vehiculelor conform standardelor de emisii, cum ar fi normele Euro. Măsurile vor deveni progresiv mai stricte, pe măsură ce zonele vor fi monitorizate.
Modernizarea rețelei de monitorizare a aerului, inclusiv folosirea de stații fixe, laboratoare mobile și senzori pasivi pentru NO₂. Datele colectate vor fi afișate public în timp real.
Instalarea de camere ANPR (recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare) la intrările în LEZ, pentru a identifica automat vehiculele poluante. Amendați vor fi doar cei care nu respectă noile reguli, iar banii vor merge în fonduri dedicate mobilității curate.
Campanii de informare publică pentru ca locuitorii să înțeleagă beneficiile sistemului și obligațiile care le revin.
Analiză și ajustare constantă a măsurilor, în funcție de impactul asupra traficului și calității aerului. Rapoartele vor fi făcute publice anual.
Planul urmărește reducerea graduală a numărului de autoturisme vechi și poluante din trafic, într-un oraș unde vârsta medie a vehiculelor este de 12,4 ani, iar aproape jumătate dintre ele sunt diesel.
Obiectivele sunt clare:
Reducere cu 10% a acestor vehicule: 21.900 tone CO₂ economisite/an
20% reducere: 43.800 tone CO₂/an
30% reducere: 65.700 tone CO₂/an
Aceste reduceri vor contribui, de asemenea, la scăderea incidenței bolilor respiratorii și cardiovasculare, cu economii estimate între 1,3 și 3,9 milioane euro/an la nivel de sistem public de sănătate.
Fazele de implementare prevăzute sunt:
6–9 luni pentru definirea standardelor și zonelor
6 luni pentru montarea stațiilor de monitorizare
12–18 luni pentru camerele de supraveghere și mecanismele de sancționare
Semnalizarea pe străzi și campaniile de comunicare vor ajuta la adaptarea populației la noile condiții. Iar toate sancțiunile aplicate vor fi reinvestite în soluții de mobilitate pentru persoanele vulnerabile sau cu acces redus la transport.
Autoritățile afirmă că eficiența zonei LEZ va fi sporită prin:
Dezvoltarea transportului public
Extinderea rețelei de piste pentru bicicliști
Crearea de noi zone pietonale
Toate aceste măsuri vor funcționa împreună cu sistemul LEZ pentru a transforma traficul Capitalei într-unul mai curat și mai eficient.
Parlamentul a adoptat deja, în 2023, o lege prin care toate cele 13 mari aglomerări urbane, printre care Brașov, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, trebuie să introducă LEZ-uri în termen de doi ani.
Totuși, planurile privind LEZ-urile au fost încetinite anterior de refuzul Guvernului Ciolacu de a aproba o hotărâre elaborată de Ministerul Dezvoltării. Aceasta nu fusese discutată public și nu fusese agreată în cadrul coaliției, conform profit.ro si România TV.
CITEȘTE ȘI: Dacian Cioloș, refuzat de un taximetrist pe aeroportul Otopeni. Poliția l-a amendat pe șofer
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News