Care e treaba cu Soarele Albastru despre care vorbeau bunicii și străbunicii noștri?
În urmă cu aproximativ 200 de ani, un fenomen ciudat a transformat aspectul Soarelui, făcându-l să pară albastru și declanșând o perioadă de răcire globală neobișnuită. Deși inițial oamenii de știință bănuiau că o erupție vulcanică ar fi fost responsabilă, originea exactă a acestui eveniment a rămas necunoscută până de curând.
Între anii 1831 și 1833, temperatura medie globală a scăzut cu aproximativ 1°C, un fenomen atribuit unei „erupții misterioase”. În acea perioadă, oamenii din întreaga lume – din China, Europa, SUA și Caraibe – au observat schimbări spectaculoase în culorile Soarelui, acesta părând albastru, violet și verde. Se crede că praful și gazele vulcanice din atmosferă au distorsionat modul în care lumina solară era percepută, scrie IFL Science.
Inițial, atenția s-a concentrat asupra unor posibile erupții, precum cea a vulcanului Babuyan Claro din Filipine sau a unui eveniment vulcanic din apropierea Siciliei. Cu toate acestea, cercetări recente au identificat cu precizie sursa: caldera Zavaritskii de pe insula Simushir, în arhipelagul Kurilelor din Rusia, situată în apropierea Japoniei.
Această descoperire a fost posibilă datorită analizei geochimice detaliate a probelor de gheață, care au demonstrat o corespondență perfectă între compoziția chimică a depozitelor de cenușă și materialele din caldera Zavaritskii. Cercetarea a fost rezultatul unei colaborări internaționale între echipe din Japonia și Rusia, ilustrând importanța eforturilor comune în elucidarea misterelor geologice ale trecutului.
Analizele chimice detaliate ale probelor de gheață au oferit informații clare despre momentul erupției. Aceste analize au permis identificarea particulelor de cenușă esențiale pentru stabilirea originii fenomenului. Descoperirile evidențiază influența semnificativă pe care erupțiile vulcanice o pot avea asupra climei și vieții pe Pământ. Prin eliberarea de gaze și particule în atmosferă, astfel de evenimente pot duce la răciri globale temporare, afectând ecosistemele și condițiile climatice.
Un exemplu recent de impact similar a fost erupția vulcanului Pinatubo din Filipine, în 1991, care a cauzat o scădere considerabilă a temperaturilor globale. Dacă un astfel de fenomen ar avea loc în prezent, provocările ar fi considerabile. Oamenii de știință subliniază importanța unei coordonări internaționale eficiente pentru gestionarea consecințelor erupțiilor vulcanice de mari dimensiuni.
Studiul subliniază complexitatea anticipării unor evenimente de acest tip, dată fiind multitudinea de vulcani potențial periculoși. În același timp, cercetarea subliniază nevoia de pregătire pentru o reacție globală coordonată. Rezultatele acestei investigații au fost publicate în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci