Autorităţile talibane au împuşcat mortal miercuri, cu trei gloanţe, un bărbat condamnat pentru crimă, pe un stadion din estul Afganistanului, a şasea execuţie publică de la revenirea la putere în 2021, conform unui bilanţ al AFP. Bărbatul a fost împuşcat în cursul dimineţii pe stadionul din Gardez, capitala provinciei Paktia, plin de mii de oameni care au venit să asiste la execuţie, a constatat un jurnalist al agenţiei franceze de presă. Cu o zi înainte, guvernoratul le-a cerut locuitorilor, pe reţelele de socializare, să "participe la eveniment".
Ordinul de execuţie a fost semnat de liderul suprem al talibanilor, emirul Hibatullah Akhundzada, care locuieşte izolat în bastionul său din Kandahar, în sud, şi guvernează ţara prin decrete sau instrucţiuni, a precizat Curtea Supremă într-un comunicat.
Instanţe de diferite niveluri au examinat anterior cazul "foarte atent şi în mai multe ocazii", a spus Curtea. Familia victimei a fost consultată pentru a afla dacă îl iartă pe condamnat.
Având în vedere refuzul său, execuţia a fost ordonată în baza principiului islamic "Qisas" sau Legea Talionului, conform aceleiaşi surse. În februarie, trei bărbaţi au fost executaţi în aceeaşi săptămână, doi la Ghazni, în est, şi unul la Sheberghan, în nord. Înainte de asta, un bărbat a fost împuşcat în decembrie 2022 şi un al altul în iunie 2023.
Toţi au fost condamnaţi pentru "crimă". Execuţiile publice au fost frecvente sub primul regim taliban, între 1996 şi 2001. Condamnaţii erau cel mai adesea ucişi prin împuşcare sau lapidare, în funcţie de faptele de care erau acuzaţi.
Una dintre cele mai izbitoare imagini ale primului lor regim rămâne cea din 1999 cu execuţia unei femei care purta burqa, pe un stadion mare din Kabul, în faţa a mii de spectatori.
Ea a fost găsită vinovată de uciderea soţului ei. Din august 2021, autorităţile practică în mod regulat biciuiri publice pentru alte infracţiuni, cum ar fi furtul, adulterul sau consumul de alcool.
Emirul Hibatullah Akhundzada a afirmat în august, la a treia aniversare a capturării Kabulului, că aplicarea legii islamice este "o responsabilitate până la moarte".
La scurt timp după aceea, autorităţile au anunţat o nouă lege privind "propagarea virtuţii şi suprimarea viciului" care guvernează toate aspectele vieţii sociale şi private a afganilor conform unei interpretări extrem de stricte a legii islamice.
Aceste zone gri, considerate îngrijorătoare de apărătorii drepturilor omului, au provocat un protest din partea comunităţii internaţionale, care încă nu recunoaşte guvernul taliban, notează Agerpres.
ONU, la rândul său, acuză autorităţile că au înfiinţat un "apartheid de gen" în această ţară de 45 de milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din lume, cu o creştere economică anemică, şomaj masiv şi o criză umanitară gravă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News