Abuz serviciu. ÎCCJ, decizie - UPDATE: Drept la replică

UPDATE - Drept la replică

"In baza Rechizitoriul DNA in care Farcasanu Ioana a fost trimisa in judecata, la pagina 90 specifica clar scoaterea de sub urmarire penala pentru incalcarea legii contabile a doamnei Farcasanu Ioana, deci Farcasanu Ioana nu a incalcat Legea Contabila. De asemenea atasez expertiza contabila care a stat la baza condamnarii unde este expus clar ca Farcasanu Ioana nu a avut cunostinta de cauza a mecanismelor financiare facute de Medintu si Boric si nu a emis file cec.

Farcasanu Ioana a fost condamnata fara sa incalce nici o lege primara sau secundara, ci in baza unei "aprecieri" a instantei si in baza unei suspiciuni ca a ignorant o nota interna care interzicea emiterea filelor cec catre terti (folosirea filelor cec fiind perfect legala, iar acea nota interna de interzice a utilizarii filelor cec nu a fost comunicata clar catre Agentia Arad, nu exista in dosar dovada luarii la cunostinta de catre Farcasanu Ioana a acestei notificari, mai mult, instanta recunoaste ca forurile superioare Agentiei Comerciale Arad nu a stabilit competentele necesare (pag 11 sentinta)

Pe scurt, Boric - directorul Agentiei Comerciale Arad a emis file cec lui Medintu care lua credit de la banci in baza acestor file cec.

Farcasanu Ioana Contabila Sefa a Agentiei Comerciale - cum rezulta din pagina 14 din sentinta, pentru ca nu stia cate file de cec erau emise de Boric (care tinea carnetele cec la el) a deschis un cont analitic unde inregistra filele cec scadente in baza extraselor de cont comunicate de bancile unde Medintu dadea spre garantie acele file cec. Mentinerea acestui cont a fost corect si legal cum rezulta din Experiza contabila ceruta de DNA (pag 19, pag 34, 42,58,59) pentru simplul motivul ca la contabilitate nu se avea cunostinta de emiterea acestor file cec direct lui Medintu de catre directorul Boric.

Deci, in concluzie Farcasanu Ioana nu a incalcat Legea Contabilitatii fiind scoasa de sub urmarire penala a incalcarii Legii Contabilitatii cum rezulta din Rechizitoriul DNA vezi pag 90, si nu a incalcat nici o alta lege cum rezulta din Sentinta din 2012, fiind condamnata pentru abuz de serviciu doar in baza unei "aprecieri a unei recunoasteri implicite" - vezi pag 49 a sentintei.

De peste 15 ani familia incearca sa obtina dreptatea in instanta, peste 20 de cereri de revizuire, rejudecare, CEDO au fost solicitate si response fara o motivare clara, solicitatarea mentionata in articolul Doamnei Rodica Mitu fiind ultima din aceasta serie de incercari de a repara o eroare judiciara care a pus la grea incercare familia nastra.

Cum aceste evenimente s-au intamplat inainte de privatizarea Petrom, cu sigurata scoaterea in evidenta la acel moment a neregurilor crase ce se intamplau cu acordul conducerii Petrom (Gheorghe Medintu fiind in cunoscut a cercurilor politice din acea vreme) at fi afectat procesul de privatizare, asa ca a fost simplu ca sa acuze si condamne un om nevinovat pentru fapte inexistente si ne dovedite cum a fost in cazul lui Farcasanu Ioana, prin abuzuri ale instantei inclusiv de exemplu prin amanarea cu peste 3 ani a audierii unui martor esential cerut de Farcasanu Ioana, audiere acceptata initial de catre instanta, urmand ca la final aceasta audiere sa nu mai aibe loc, iar sentinta de fond sa fie data fara nici o justificare a faptului ca martorul nu a mai fost audiat."

Știrea inițială:

ÎCCJ a respins, vineri, două sesizări prin care judecătorii solicitau dezlegarea unei chestiuni de drept pentru stabilirea unei practici unitare în instanţele din toată ţara, în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu.

În prima sesizare, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti doreau să ştie dacă decizia CCR privind abuzul în serviciu se aplică şi în cazul sentinţelor rămase definitive.

În cea de a doua sesizare, judecătorii de la Tribunalul Braşov întrebau dacă în decizia CCR au fost avute în vedere şi situaţiile în care legiuitorul nu a intervenit în cazul declarării neconstituţionale a dispoziţiilor unei prescripţii normative.

ÎCCJ a respins însă cele două sesizări, ca inadmisibile, astfel încât fiecare instanţă va trebui să interpreteze cum se aplică decizia CCR. 'Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală în dosarul nr. 219/98/2017 şi de Tribunalul Braşov - Secţia penală în dosarul nr. 4313/197/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: 'în interpretarea art. 4 din Codul Penal, dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405 din 15.06.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 517/08.07.2016 (prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul Penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma 'îndeplineşte în mod defectuos' din cuprinsul acestora se înţelege 'îndeplineşte prin încălcarea legii'), fiind dezincriminată fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte prin încălcarea unui act normativ care nu are putere de lege, în situaţia în care acest lucru este constatat printr-o hotărâre penală definitivă', respectiv: 'dacă, în conţinutul sintagmei lege de dezincriminare sunt avute în vedere şi situaţiile în care legiuitorul nu a intervenit în cazul declarării neconstituţionale a dispoziţiilor unei prescripţii normative, cum este cazul în speţă al art. 246 din Codul penal din 1969, respectiv art. 297 din Codul Penal cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare', se arată în hotărârea ÎCCJ.

Sesizarea trimisă de Curtea de Apel Bucureşti a fost făcută într-un dosar în care o femeie contesta o condamnare primită pentru abuz în serviciu. Ioana Fărcăşanu, contabil-şef al Agenţiei Comerciale - sucursala PECO Arad, a fost trimisă în judecată de DNA în anul 2003 într-un dosar legat de fraudarea Petrom cu 452 miliarde de lei vechi. Ea a fost condamnată definitiv în aprilie 2012 de ÎCCJ la cinci ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, însă a dispărut din ţară înainte de condamnare, pe numele ei fiind emis în 2012 un mandat european de arestare, pentru ca în 2015 să fie dată în urmărire internaţională. Instanţa a reţinut în decizia de condamnare că, în calitate de contabil şef, Ioana Fărcăşanu şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu raportat la Legea contabilităţii, prin emiterea unor file CEC, cauzând o pagubă SNP Petrom de 452 miliarde lei vechi.

[citeste si]

Ioana Fărcăşanu a introdus la CAB o contestaţie la executare, după care a cerut sesizarea Instanţei supreme, pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Concret, Ioana Fărcăşanu cerea judecătorilor să spună dacă decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu se aplică şi în cazul condamnărilor definitive, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News