Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, a declarat joi noul preşedinte al acestui for, Ioan-Aurel Pop.
"Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare", a spus Pop, după alegerea în noua funcţie.
În opinia acestuia, acum problema este de pragmatism, de muncă, de aplicare a programului din aproape în aproape, de restaurare a rolului secţiilor şi filialelor".
"Academia Română are sediul în Bucureşti, dar este o instituţie naţională, 90% din români trăiesc în afara Capitalei. Ea trebuie să transmită din Capitală mesaje pentru întreg poporul român. Mesaje, sigur, în primul rând de ştiinţă, de cercetare, de creaţie, dar şi mesaje care să aducă răbdare, încredere şi speranţă. Ţara asta are nevoie de foarte, foarte multă răbdare, de foarte multă speranţă, de încredere în creaţia spirituală, în educaţie, de programe care să limiteze numărul de analfabeţi şi de analfabeţi funcţionali şi care să reaşeze educaţia pe un piedestal în care strămoşii mei au crezut pentru că aplicau formula 'Ai carte, ai parte'. Erudiţia, cartea, cunoaşterea trebuie să ne caracterizeze ca popor şi să încercăm să ducem acest mesaj mai departe", a arătat Pop.
Mesaje potrivite
În noua funcţie "de reprezentare", Ioan-Aurel Pop se angajează să fie un "comunicator" şi să transmită "mesajele potrivite" ale Academiei, în limba română, dar şi în limbile de circulaţie internaţională.
"Trebuie să reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanţe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei - Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenţi şi să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei, locuim în cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei ca suprafaţă, iar ca resurse poată să fie acelaşi lucru. (...) Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română", a spus Pop.
El a accentuat că încrederea va trebui restaurată prin "onestitate, prin adevăr, prin dreptate şi prin foarte multă bunătate. Pentru că nici adevărul şi nici dreptatea nu au valoare fără bunătate, care trebuie să ne caracterizeze. Şi o spun nu pentru că suntem în Săptămâna Patimilor şi pentru că vom trece cu ajutorul Domnului în Săptămâna Luminată, când trebuie să fim cu toţii buni, dar pentru că fără sentimentul acesta al dialogului întru bunătate nu putem face nici dreptate şi nu putem instaura nici adevărul", crede academicianul.
Recuperarea patrimoniului Academiei
În opinia noului preşedinte al Academiei Române, ştiinţele exacte "sunt într-o competiţie inegală cu umanioarele".
"Dar eu plec de la premisa că un suflet care face soft-uri şi hard-uri, un suflet care ne învaţă cum să accesăm mijloacele digitale de astăzi e totuşi un suflet şi trebuie să vadă şi ce a scris William Shakespeare, să se oprească la un sonet de Eminescu, să citească un roman de Rebreanu şi să vadă spre ce ne îndeamnă spiritul. Şi spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără aceste mari valori ale culturii. Şi membrii Academiei Române de la 'umanioare' sunt nişte mari personalităţi ale culturii noastre, care au scris şi care publică şi n-avem decât să traducem în alte limbi ce fac ei şi să menţinem spiritul viu întru domeniile astea pe care unii le numesc ale povestirii. Dar fără poveste ce ar fi viaţa asta!", a menţionat Pop.
El a mai spus că recuperarea patrimoniului Academiei "este o operă continuă, o sarcină a oricărui preşedinte (...), pentru că patrimoniul are o valoare sacră pentru forul academic", aceasta trebuind să se facă nu prin "restitutio in integrum", ci "prin dreapta despăgubire, la drepte compensaţii".
Senatul Culturii
[citeste si]
Despre Senatul Culturii, înfiinţat recent, Ioan-Aurel Pop a afirmat că "e un for important".
"Încrederea în Academie s-a văzut şi prin apelul pe care l-au făcut cei care chivernisesc destinele politice ale acestui stat şi Academia are un rol important, cultura este la ea acasă la Academie Română. În cultură intră şi ştiinţele fundamentale - matematica, fizica, chimia, informatica, biologia, dar continuă să intre şi 'umanioarele' pentru care s-a fondat Academia. Iar Academia trebuie să apere limba, literatura, să facă cunoscută istoria, etnografia acestui popor, adică acele mesaje care sunt greu inteligibile şi care nu se pot transmite prin semne matematice şi fizice şi care sunt doina, dorul, povestirea, Prâslea cel Voinic. Eu îi îndemn pe tineri să caute şi jocul pokemonilor şi să se inspire şi din Stăpânul inelelor şi din Harry Potter, dar, în acelaşi timp, să nu uite de 'Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte', de 'Făt frumos din lacrimă', de nişte valori care nu ne-au legănat nouă copilăria, dar care au stat la baza culturii acestui popor. Şi dacă le-mbinăm pe toate şi ştim să fim şi clasici şi moderni şi tradiţionalişti români şi europeni, atunci mesajul va ajunge cu siguranţă la destinatar", a încheiat Ioan-Aurel Pop.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News