Acord CSM, ICCJ, PG: Magistrații, împotriva noului câmp tactic din Justiție

 AMR  constată, referitor la declaraţia comună CSM-ÎCCJ-MP, că se continuă 'tradiţia surprizelor negative pentru sistemul judiciar' venite în perioada vacanţei judecătoreşti, anunță Agerpres.

 'La fel de regretabil este faptul că despre 'declaraţia-angajament' semnată de doamna preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prima parte a lunii iulie 2017, am aflat acum, după jumătatea lunii august, adică după mai mult de o lună. Şi nu prin comunicarea către instanţe şi către asociaţiile profesionale, cum se procedează în cazul actelor CSM, ci prin postarea pe site. De altfel, ca să nu ne ascundem după degete (...), normal era să fim consultaţi anterior, instanţe şi asociaţii profesionale, să ne putem spune părerea despre un asemenea potenţial act care 'angajează' întregul sistem', se arată în comunicatul citat. În context, AMR precizează, referindu-se la angajamentul pe care CSM, ÎCCJ şi MP şi l-au luat pentru intensificarea eforturilor de luptă împotriva corupţiei prin mijloacele legale, că nu înţelege ce înseamnă aceasta din perspectiva magistraţilor, a desfăşurării şi finalităţii actului de justiţie. 'Asociaţia Magistraţilor din România doreşte să se facă bine înţeleasă: lupta împotriva corupţiei rămâne un obiectiv important, asumat ca atare - inclusiv prin HG nr. 583/2016 (...). Am tot vorbit în ultimii ani despre necesitatea echilibrării, în drepturi şi obligaţii, a acuzării şi apărării (...). Ne străduim să formăm magistraţii tineri în acest spirit şi să le reamintim, pe parcurs, acest principiu de căpătâi, ca să împiedicăm nelegalităţi, abuzuri. Ce mesaj le dă lor şi nouă, celor cu ani de magistratură, o 'declaraţie' prin care CSM îşi exprimă 'angajamentul', în numele nostru, să intensifice eforturile de luptă împotriva corupţiei, mână în mână cu acuzarea, deci cu procurorii? Ce mesaj dă un astfel de act cetăţenilor acestei ţări? Că tripodul judecător, procuror, avocat este şchiop, că dialogul juridic, că toată zbaterea procedurală până la hotărârea definitivă este un du-te-vino doar între judecător şi procuror?', se menţionează în documentul citat. De asemenea, AMR subliniază că judecătorii îşi asumă zi de zi luarea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.

Judecătorii de bună credință au combătut ani de zile aceste practici

'AMR afirmă clar că judecătorii de bună-credinţă nu concep un astfel de tipar, tocmai pentru că s-au străduit ani şi ani să-l combată. (...) Prin urmare, menţiunea de la pct. 3 din 'Declaraţie', adică CSM, ÎCCJ şi MP 'îşi asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti' nu este decât o frază. Pentru că, pe de o parte, judecătorii îşi asumă zi de zi luarea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti, cu toate riscurile pe care această activitate le presupune şi, pe de altă parte, pentru că 'asumarea' nu are loc printr-o declaraţie comună cu parchetele, fiind exclus să aibă loc în acest fel, de vreme ce actele procurorilor fac obiectul analizei judecătorilor, iar acuzarea nu poate fi mai presus de apărare. Ca în orice sistem democratic de drept', se mai arată în comunicat.

Tarcea, Ghenea și Lazăr au încheiat un acord tip Livia Stanciu-DNA

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, un comunicat în care arată că prin HG 583/2016 a fost adoptată Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016 - 2020 iar la prima reuniune a platformei de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiţiei, s-a agreat adoptarea unei singure declaraţii de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru întregul sistem judiciar. 'În şedinţa din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea şi transmiterea unei declaraţii comune de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, respectiv Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu declaraţia de aderare urmând a fi transmisă şi lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituţiilor publice anterior menţionate. (...) Demersurile iniţiate în cursul anului 2016 s-au concretizat prin adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020 la data de 14.07.2017', se mai precizează în documentul citat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News