Acordul de Coabitare, praf în ochii lui Barroso. Cum au încălcat Ponta și Băsescu Pactul, punct cu punct

Au trecut aproape șase luni de când DC News scria, în exclusivitate, că hârtia pe care Traian Băsescu i-o înmâna ostentativ președintelui PE, Martin Schulz, în timpul fotografiei de grup de la Consiliul European, este un Act de Coabitare între premier și președinte. Parafarea lui se făcuse în taină, în miez de noapte, la Cotroceni, în prezența lui Liviu Dragnea și cea a lui Crin Antonescu. După o scurtă perioadă de pace politică, Ponta și Băsescu au revenit la atacurile de odinioară, acuzându-se reciproc că Pactul nu a fost respectat.

Actul de Coabitare are șapte puncte, fiecare cu multiple prevederi. Cine a încălcat mai multe prevederi dintre Ponta și Băsescu nu este scopul analizei de față. Este bine, totuși, de aflat în ce măsură s-a ales praful de un ”gest de responsabilitate”, cum îl denumea premierul pe 19 decembrie. Menționăm că acțiunile prezentate, prin care unul dintre cei doi a încălcat Pactul, nu sunt nicidecum exhaustive.

1. Principii și valori comune

*Prioritățile de apărare ale României: ambele părți convin să susțină prioritățile de apărare ale României și să le scoată din spațiul disputelor politice (...) Politicienii se vor abține de la orice luare de poziție care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea și forța Armatei române - Declarațiile lui Traian Băsescu despre operațiunea neautorizată pe teritoriul altui stat, în chestiunea Hayssam, desființează această prevedere.

*Orientarea în direcția aprofundării integrării în cadrul construcției europene: dezvoltarea politicilor UE și promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale părților în abordarea sferei afacerilor europene - La mijlocul lui februarie, Ponta și Băsescu se certau asupra formei pe care trebuie s-o ia scrisoarea trimisă liderilor europeni pe tema aderării României la Schengen, dovada unei lipse totale de consens.

2. Angajamente comune

*Părțile se angajează să se abțină de la atacuri la adresa instituțiilor statului de drept și a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară și politică, optând să coopereze în pozițiile comune față de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc - Băsescu i s-a plâns directorului FMI, Christine Lagarde, că măsurile populiste pot dezechilibra țara. Tot președintele l-a avertizat pe Ponta că declarațiile premierului despre situația de la Bolintineanu vor ajunge în MCV, deși putea să se abțină de la astfel de remarci publice, ce nu fac decât să inflameze un subiect delicat din MCV-ul trecut.

*Părțile se angajează să mențină coeziunea mesajului extern - Divergențele clare legate de vizita ambilor în Republica Moldova sau atacurile lui Băsescu după deplasarea lui Ponta în China.

*Părțile se angajează să evite confruntările publice inutile - La majoritatea emisiunilor la care erau invitați, niciunul nu ezita să lanseze ironii sau atacuri voalate la adresa celuilalt. La fel cum niciunul nu pierdea ocazia să apară la o emisiune din prime-time sau să facă o conferință de presă pentru a se răfui public cu celălalt, dacă avea de dat o replică.

3. Spații de responsabilitate preeminentă

*Președintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la CE, conform Deciziei CCR - Traian Băsescu i-a reproșat lui Ponta că l-a vizitat pe președintele Chinei, Xi Jinping, fără mandat. Ponta susține că nu avea, legal, nevoie de un mandat din partea lui Băsescu, dar un alineat al Pactului spune altceva: ”Părțile se angajează să continue practica aprobării mandatelor de reprezentare de către președintele României și prezentarea rapoartelor la sosirea din delegații”.

4. Spații de cooperare și modalitatea de cooperare

*Angajamentul de realizare al următoarelor legi: Noua Lege a Sănătății, Reorganizarea administrativă - regionalizare, Reformă electorală, Revizuirea Constituției. Ponta și Băsescu au perspective diferite asupra proiectului de regionalizare, ultimul atacând în numărate rânduri proiectul prezentat de vicepremierul Liviu Dragnea. Cât privește revizuirea Constituției, politologii spun că Băsescu a încercat s-o saboteze prin convocarea unui referendum precum cel din 2009.

5. Codul de conduită generală

*Părțile vor îmbrățișa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcția partenerului și la adresarea la plural. Ele se vor obține în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă și vor sancționa excesele și ieșirile publice ale colegilor de partid sau angajaților care exced această regulă de comportament, bun simț, decență, politețe. Părțile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. - ”Iresponsabil”, ”premier constatator”, ”președintele vorbește să se afle în treabă” reprezintă o infimă parte din atacurile pe care și le-au lansat cei doi în ultimele șase luni. La fel, colegii de partid a lui Ponta îl atacă și jignesc pe președinte la diverse emisiuni. Campionul ieșirilor deplasate este însă consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, care nu are nicio reținere în a-l denigra pe Ponta.

6. Mecanismul de luare a deciziilor

*Formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Președinția și Guvernul României. Este cu precădere întâlnirea sau discuția directă Președinte-Premier - Președintele Traian Băsescu le-a promis studenților din Republica Moldova mai multe burse pentru Universitățile române, deși acest lucru este de competența Guvernului, pe care nu l-a consultat înainte de a face promisiuni care oricum îi depășesc atribuțiile.

7. Mecanismul de soluționare a disputelor*În condițiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergență a pozițiilor ambelor părți (...) deblocarea relației trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluții, pentru a asigura deblocarea relației sau funcționalitatea - De cele mai multe ori, președintele nu a putut fi convins să-și revizuiască opiniile pe un subiect în care nu era de acord cu premierul, tensiunile acumulându-se în timp, iar reproșurile curgând cu diferite ocazii. De cealaltă parte, Ponta prefera să spună că nu-l bagă în seamă pe premier.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News