Acordul NATO dintre Stockholm și Ankara pune în pericol populația kurdă a Suediei

Decizia lui Erdogan a venit după o perioadă prelungită de obiecții ridicate de Turcia, în primul rând legate de preocupările cu privire la presupusul sprijin al Suediei pentru militanții kurzi și extrădarea celor suspectați de terorism.

Turcia a cerut de multă vreme Suediei să reprime separatiștii kurzi. Ca urmare a represiunilor împotriva kurzilor în urma luptei armate a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) împotriva statului turc în 1984, zeci de mii de persoane au ales să părăsească țara, majoritatea alegând să locuiască în Suedia.

Ca parte a unui acord dintre Ankara și Stockholm, Suedia și-a luat angajamente substanțiale pentru a-și spori eforturile de combatere a terorismului împotriva PKK și a Organizației Teroriste Fethullahist (FETO). Pentru a răspunde preocupărilor Turciei, Suedia și-a modificat constituția și și-a extins semnificativ cooperarea împotriva PKK. În plus, Suedia și-a modificat legile antiterorism doar pentru a-i face pe plac Ankarei, ceea ce a dus la proteste în masă pe fondul criticilor că ar putea restricționa libertatea de exprimare.

Acordul vine, de asemenea, la o lună după ce Suedia a fost de acord să extrădeze în Turcia un autoproclamat susținător al PKK pe fondul candidaturii la NATO și la câteva zile după ce tribunalul districtual din Stockholm a găsit un kurd vinovat de tentativă de extorcare și de infracțiune cu arme de foc. Bărbatul ar fi încercat să forțeze un om de afaceri kurd să plătească bani pentru finanțarea PKK.

PKK este desemnat în mod controversat drept organizație teroristă de către Turcia, SUA și UE. În timp ce Ankara susține că grupul vizează civili, alții susțin că guvernul turc a folosit grupul ca o scuză pentru a viza membrii non-violenți ai minorității kurde a țării, inclusiv o represiune împotriva predării limbii kurde.

Acum, odată cu noul acord convenit cu Ankara, există temeri că rezidenții kurzi din Suedia s-ar putea confrunta cu amenințarea deportării în Turcia, stârnind îngrijorări cu privire la siguranța lor și drepturile omului. Mulți dintre cei care au fugit de persecuție și nu au absolut nicio legătură cu PKK sunt acum speriați că vor fi trimiși la o închisoare turcească din cauza rasei lor. Aceste temeri au fost exacerbate după un protest politic la Stockholm care a implicat o efigie a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, după ce Ankara a răspuns prin creșterea numărului de cereri de extrădare către Stockholm. Cifra actuală este de aproximativ 130 de persoane.

Organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația cu care se confruntă indivizii kurzi din Suedia. Civil Rights Defenders, o organizație neguvernamentală cu sediul la Stockholm, a cerut guvernului țării „să se asigure că Suedia își respectă angajamentele internaționale privind drepturile omului în manevrarea cazurilor care pot duce la deportări în Turcia”.

„Turcia este criticată în mod regulat de ONU, Consiliul Europei și organizațiile locale și internaționale pentru drepturile omului pentru că nu respectă standardele internaționale privind statul de drept și drepturile omului”, se arată în declarația sa din decembrie 2022. „Persoanele percepute de regimul turc ca fiind de opoziție riscă persecuția, închisoarea și tortura sau alte tratamente degradante sau inumane, cu încălcarea dreptului internațional. Prin urmare, deportările în Turcia riscă să intre în conflict cu obligațiile Suediei conform dreptului internațional.”

Grupul a remarcat, de asemenea, „deficiențe structurale grave în statul de drept”, în special dreptul Serviciului de Securitate Suedez de a considera oamenii drept o amenințare la adresa securității naționale fără control judiciar, potrivit Intellinews.com. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News