Activele ruse confiscate în Ucraina ar putea fi folosite pentru reconstrucţie, potrivit ministrului de finanţe ucrainean
Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko, transmite Reuters.
Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat.
'Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică', a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie.
'Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond', a adăugat el, fără a da alte detalii.
Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari.
Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută.
Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală.
Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna 'furt'.
Rusia șantajează Ucraina și îi propune curent electric în schimbul recunoaşterii anexării celor 4 regiuni de către Moscova
Încercările Ucrainei de a cumpăra energie electrică din Europa 'nu vor asigura stabilitatea dorită', întrucât aceasta nu va duce decât la creşterea preţului la energie în Europa, explică Medvedev într-o postare pe Telegram, după bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice ucrainene de către Rusia.
'Calea către stabilizarea aprovizionării cu energie electrică este alta. Trebuie recunoscută legitimitatea cerinţelor Rusiei în cadrul 'operaţiunii militare speciale' şi rezultatele ei, reflectate în Constituţia noastră. Şi atunci se va rezolva şi problema curentului', susţine Medvedev în postarea sa.
Cu o zi în urmă, traderul de stat ucrainean 'Compania energetică din Ucraina' (JSC Energy Company of Ukraine) a achiziţionat pentru prima oară, în regim de test, curent electric din Slovacia pentru a 'susţine sistemul energetic ucrainean în cazul unui deficit de capacitate de generare'.
'Ca urmare a atacurilor cu rachete ruseşti şi a avarierii infrastructurii energetice, riscurile pentru traversarea stabilă din punct de vedere termic şi energetic a sezonului rece au crescut semnificativ', a explicat directorul general al companiei, Viktor Butenko. Rusia se axează pe distrugerea masivă a sectorului energetic al Ucrainei din 10 octombrie.
Oficial, preşedintele rus Vladimir Putin a legat aceste bombardamente de reacţia Moscovei la explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci, în urma căruia o bandă auto şi una feroviară au fost avariate, catalogată drept atentat terorist de Moscova şi atribuit serviciilor speciale ucrainene.
Pe parcursul acestei perioade de atacuri cu rachete de croazieră şi drone iraniene, Rusia a avariat peste 30% din instalaţiile energetice din întreaga Ucraină, notează Moscow Times.
Potrivit companiei naţionale de energie Ukrenergo, echipamentele reţelei principale a sistemului de distribuţie a energiei electrice în regiunile centrale au fost deteriorate.
Din această cauză, consumul de energie este restricţionat la Kiev şi în împrejurimi, precum şi în regiunile Cernigov, Cerkasî şi Jitomir. Kirill Timoşenko, adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, a recomandat întreruperi mai drastice de furnizare a curentului electric, după un bombardament nocturn în 27 octombrie, când o instalaţie energetică critică a fost grav avariată.
Rusia a anexat regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (în sud) în urma unor aşa-zise 'referendumuri' pe care ONU le-a calificat drept 'nelegitime'. Ceremonia oficială de anexare a avut loc la 30 septembrie la Kremlin cu lideri numiţi de Moscova în aceste regiuni ucrainene.
După aceea, patru noi regiuni au fost introduse în Constituţia Rusiei, dar autorităţile ruse nu s-au lămurit între ce graniţe le-au anexat: niciuna dintre ele nu este în totalitate ocupată şi controlată de forţele ruse, notează Moscow Times.
Mai mult, de la data anexării, suprafaţa controlată de trupele ruse în cele patru regiuni s-a redus, după ce armata rusă s-a retras în faţa avansului forţelor ucrainene.
La Kiev, oferta lui Medvedev, fost preşedinte între 2008 şi 2012, a fost considerată drept o recunoaştere din partea Moscovei că utilizează atacurile asupra infrastructurii energetice pentru şantaj, potrivit Unian, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
