Acum mai bine de 3 milioane de ani, hominizii stăpâneau bine tehnica cioplirii. Ce au descoperit cercetătorii

La faţa locului, cercetătorii au scos la iveală unelte - nicovale de lavă şi ciocane, precum şi aşchii de piatră ascuţite - contemporane cu Australopithecus afarensis, adică specia lui Lucy, un schelet descoperit în Etiopia în urmă cu cincizeci de ani. 

Sonia Harmand, care lucrează în prezent ca cercetătoare la laboratorul Traces (Lucrări şi cercetări arheologice despre culturi, spaţii şi societăţi) din Toulouse, ce aparţine de Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa, a stat de vorbă cu jurnaliştii de la AFP despre informaţiile noi obţinute despre Lucy în urma acestor descoperiri.

Hominizii din acea vreme aveau deja tehnica cioplirii

Întrebată dacă Lucy sau un membru al speciei sale a putut utiliza acele unelte, cercetătoarea franceză a răspuns astfel: "De fapt, i-au fost atribuite lui Lucy uneltele din Lomekwi, pentru că acesta era cel mai simplu mod de a face lucrurile, deoarece acele unelte îi sunt contemporane. Lucy a fost importantă pentru tot ceea ce ea ne-a oferit ca informaţii despre capacitatea de a fi biped, creier şi modele ale evoluţiei umane. Însă descoperirile mele se referă la un aspect al lui Lucy despre care încă se vorbeşte foarte puţin: aspectul cognitiv".

Sonia Harmand a vorbit şi despre informaţiile pe care le-a aflat despre Lucy datorită acelor unelte. "Hominizii care au cioplit în piatră la Lomekwi nu se aflau la prima lor încercare, pentru că s-a constatat deja un fel de măiestrie, o producţie în masă de aşchii de piatră. Această tehnică nu a fost folosită la întâmplare, doar în mod oportunist. Avem într-adevăr o selecţie de roci foarte speciale, ceea ce arată că ei le ciopleau deja înainte şi cunoşteau deja proprietăţile lor", a declarat ea.

"Când vorbim despre tranşare, despre cuţite, bineînţeles, ne gândim la tranşarea cărnii. Dar ele puteau fi folosite şi pentru a tăia plante comestibile, de exemplu. În plus, există tot felul de semne de lovituri pe unele dintre unelte, ceea ce ne face să credem că spărgeau probabil şi oase pentru a ajunge la măduva osoasă. Dispunem, de asemenea, de informaţii despre dinţii lui Lucy, care ne arată că ea avea un regim alimentar destul de variat, cu plante, fructe, lucruri care erau puţin moi. Dar şi lucruri mai dure, deoarece avea totuşi nişte molari mari, deci consuma probabil tuberculi, nuci, seminţe şi alte lucruri de genul acesta", a adăugat cercetătoarea franceză.

Hominizii știau și cum să identifice rocile potrivite

Sonia Harmand a explicat totodată modul în care a ajuns la aceste concluzii, deşi a trecut foarte mult timp după epoca în care a trăit Lucy: "Doar noi suntem suficient de abili pentru a face acest lucru, pentru că tăierea unei unelte, adică extragerea unei aşchii funcţionale cu proprietăţi de tăiere şi cu un tăiş destul de lung dintr-un nucleu (un bloc de piatră din care se extrag aşchiile - n.red.) necesită destul de multe competenţe tehnice şi inteligenţă, deoarece trebuie să înţelegi materialul. Nu toate pietrele sunt de aceeaşi calitate".

"Hominizii, în urmă cu 3,3 milioane de ani, ştiau deja cum să identifice rocile cele mai potrivite sau cele mai uşor de cioplit (...) Privind succesiunea aşchiilor, modul în care acestea au ieşit din nucleele de piatră, intrăm în sfârşit în mintea lor, în raţionamentul lor şi ajungem să le catalogăm capacitatea de a planifica, de a anticipa, uneori de a ocoli obstacolele tehnice pe care urmau să le întâlnească", a adăugat coordonatoarea studiului potrivit sursei citate, notează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News