Acuzații de nepotism, favorizări și mușamalizări la Agenția UE pentru Azil. S-a cerut deschiderea unei anchete

Financial Times a raportat pentru prima dată știrea, dar acest lucru a fost confirmat ulterior de executivul comunității și chiar de OLAF. În textul plângerii, vizualizat de ziarul britanic, unii informatori anonimi relatează că directorul Agenției pentru Azil, Nina Gregori, ar fi ”stabilit un sistem complex de structuri juridice și controale care dau o aparență de conformitate și regularitate dar care, în realitate, ascund și acoperă toate neregulile Agenției”.

Potrivit Europa Today, acuzațiile împotriva lui Gregori includ și numiri care au încălcat regulile de resurse umane și trimiterea de rapoarte înșelătoare către Comisia Europeană și către Parlamentul European cu informații false cu privire la rapoartele lor de control intern.

Potrivit reclamanților, Nina Gregori ar fi favorizat diverse persoane în carierele lor, încălcând liniile directoare ale UE, și ar fi menținut, de asemenea, unii angajați în serviciu pe o perioadă mai lungă decât cea prevăzută de contractele lor temporare.

După ce a lucrat timp de două decenii la ministerul de Interne al Solveniei, Gregori a fost numită cu misiunea de a consolida supravegherea angajării, achizițiilor și controalelor interne în urma acuzațiilor aduse predecesorului ei.

Deși angajații nu au acuzat conducerea agenției de fraudă financiară, aceștia au susținut că în urma acestor numiri greșite au fost plătite salarii nejustificate, invocând ”utilizarea frauduloasă a bugetului UE canalizat în plăți neregulate de salarii” de către zecile de manageri.

Agenția Europeană pentru Azil ar fi angajat persoane legate de ”cazuri de corupție raportate public de presa malteză”, precum și rude ale unor directori ai agenției care au putut ”sări peste coadă” pentru a obține un loc de muncă, potrivit plângerii. 

Gregori și alți directori ar fi trimis, de asemenea, rapoarte înșelătoare Comisiei Europene și Parlamentului European și au introdus informații false în rapoartele lor de control intern, au spus angajații.

Într-un răspuns trimis prin e-mail, Agenția a susținut că Gregori și ceilalți directori numiți în plângere ”resping cu fermitate acuzațiile anonime de nereguli grave și sunt întristați” de aceste atacuri. Agenția a deplâns ”folosirea repetată a inexactităților faptice și a distorsionării faptelor, cu scopul de a deteriora buna reputație pe care Agenția și personalul său și-au construit-o constant în ultimii trei ani”.

Agenția pentru Azil a UE, care are sediul în Malta și are aproximativ 2.000 de angajați, oferă statelor membre asistență juridică, tehnică și operațională. În ianuarie, agenția a primit un nou nume și un mandat îmbunătățit pentru a contribui la unificarea modului în care statele membre gestionează cererile de azil.

Citește și:

Liderul opoziției din Germania: ”Refugiații ucraineni fac turism de bunăstare și profită de ajutoarele noastre”

Ucrainenii care și-au găsit refugiu în Germania încă de la începutul războiului ar face ”turism de bunăstare”, adică ar profita de beneficiile sociale germane, mai întâi căutând protecție în țară, apoi colectând venituri din cetățenie și alte ajutoare iar în final aceștia se întorc în Ucraina. O acuzație care nu este nouă, ridicată deja de AFD, extrema dreaptă germană considerată pro-rusă, doar că acum a fost relansată de liderul opoziției, Friedrich Merz, omul care a luat frâiele creștin-democraților din Germania după ieșirea din scenă a Angelei Merkel.

”Ceea ce vedem este turismul social de la acești refugiați care ajung în Germania, apoi se întorc în Ucraina, înapoi în Germania și înapoi în Ucraina”, a spus Merz într-un interviu pentru Bild TV, ciatat de Europa Today, adăugând că ”Un număr mare” de peste 1,1 milioane de refugiați ucraineni înregistrați în Germania profită de stat.

”Avem o problemă aici care se înrăutățește”, a continuat el, argumentând că este ”nedrept” ca statul să plătească pentru a încălzi casele refugiaților într-un moment în care mulți germani din clasa muncitoare nu își pot permite facturile la energie. 

După aceste declarații, Merz, al cărui partid, CDU, este dat în frunte în sondaje, a fost copleșit de controversă, în special de exponenții majorității, care l-au acuzat că răspândește știri false în același mod ca liderii extrema dreaptă germană, AFD, o altă forță politică care beneficiază în sondaje de mânia socială în creștere din țară în urma crizei energetice.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News