Acuzații împotriva Belgradului pentru exproprierea proprietăților albaneze din sudul Serbiei

Locuitorul Bajram Luta, care locuiește în Elveția, a publicat o scrisoare deschisă în care detaliază transferul proprietății sale de 65 de hectare pe numele unui individ sârb dintr-un sat vecin.

„Cu câteva săptămâni în urmă, ne-am dat brusc seama că întreaga proprietate a familiei Luta din Tupala, care este de aproximativ 65 de hectare, a fost transferată pe numele unei persoane pe nume Pavle Drashkovic din satul Vrapce, Medvegja”, a scris el. Luta a adăugat că familia sa nu îl cunoaște pe individ și sunt îngrijorați de înstrăinarea ilegală a proprietății care se află în familie de secole.

„Încă nu suntem capabili să înțelegem cum este posibil să se întâmple acest lucru, cu excepția faptului că putem concluziona că, pentru câștig personal, noi, în calitate de proprietari legali și reali, am fost lipsiți de proprietăți în secret”, a scris el.

În scrisoare, el a explicat că proprietatea a fost mai întâi transferată unei rude îndepărtate și decedate, Veljko Lutic, fără știrea celor 15 familii care revendicau pământul. În urma transferului inițial, Drashkovic a intentat apoi un proces prin care a cerut proprietatea pe bază de întreținere și „a câștigat” cauza cu semnătura lui Lutic, care a decedat înainte de a semna.

Imobilul a fost apoi înregistrat în Cadastru sub numele noilor proprietari.

„Am dori să vă informăm că familia Luta nu a vândut niciun pământ... noi, familia Luta, nu renunțăm la proprietățile noastre vechi de secole, cu niciun preț”, continuă scrisoarea. Incidentul are loc în contextul a ceea ce Comitetul Helsinki descrie drept „epurare administrativă etnică” - eliminarea etnicilor albanezi din registrul civil, lăsându-i în imposibilitatea de a vota, de a cumpăra și de a vinde proprietăți, de a trimite copiii la școală, de a fi angajați și de a plăti impozite, de a primi beneficii sau accesa asistența medicală.

Medvegja se află în Valea Presevo și, în ultimul deceniu, peste 6.000 de albanezi au fost scoși din registrul civil în acest fel, ceea ce a dus la apeluri din partea societății civile și a politicienilor albanezi de a redresa situația, dar nu s-a luat nicio măsură față de Serbia.

Albanezii care locuiesc în regiune au cerut ca problema îndepărtării lor din regiune să fie inclusă în dialogul Kosovo-Serbia facilitat de UE, precum apelul pentru o Asociație a Municipalităților Sârbe din nordul Kosovo, dar Comisia Europeană nu a reacționat. În schimb, ei au spus că „monitorizează” situația.

Cercetările efectuate de academicianul Flora Ferati Sachsenmaier au inclus mărturiile multor rezidenți și foști rezidenți, analiza listelor istorice ale alegătorilor și sume de documente oficiale.

Datele arată că, potrivit statisticilor statului, albanezii au scăzut cu până la 71% în unele zone, deși încă locuiesc fizic acolo. Rezidenții spun că autoritățile sârbe au trimis oficiali de stat să le verifice adresele, dar acești indivizi nu au vizitat de fapt locuințele și, în schimb, au raportat că proprietățile erau goale. Familii întregi ar fi fost apoi scoase de la starea civilă, fără cale de apel, scrie Euractiv.com.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News