Adăposturile de apărare civilă din România, o glumă pe lângă cele din Elveția

Cele treisprezece adăposturi de protecţie civilă existente pe raza judeţului Vrancea menite a asigura protecţia împotriva armelor de nimicire în masă ar putea adăposti cel mult o mie de persoane, dar niciunul dintre acestea nu este operaţional, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea citat de Agerpres. 

"Pe raza judeţului Vrancea avem 13 adăposturi de protecţie civilă, nouă în municipiul Focşani, două în Adjud şi două la Panciu. Ele sunt gândite pentru a oferi protecţie populaţiei pentru suflul exploziilor, împotriva schijelor şi a actelor de nimicire în masă, dacă acestea sunt prevăzute cu instalaţii de filtroventilaţie funcţionale. La acest moment, adăposturile de protecţie civilă din judeţ nu sunt operaţionale. Adăposturile de protecţie civilă se află în proprietatea autorităţilor publice locale şi, pe timp de pace, pot fi utilizate pentru alte scopuri, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate, în situaţii de urgenţă, în maxim 24 de ore", a declarat locotenentul Iulian Irimia din cadrul ISU Vrancea.

Niciun adăpost din județ nu este operațional

Potrivit reprezentanţilor ISU Vrancea, în prezent, niciunul dintre adăposturile protecţiei civile din judeţ nu este operaţional, lipsind instalaţia de filtroventilaţie, instalaţiile sanitare sau electrice, etanşeitatea garniturilor de la uşile de protecţie şi obloanelor de la ieşirile de salvare. De asemenea, acestea sunt traversate de reţelele termice sau electrice ale locaţiilor sub care sunt amplasate.

Încăperile propriu-zise ale adăposturilor de protecţie civilă sunt precedate de o încăpere tampon şi sunt prevăzute cu grupuri sanitare şi cameră tehnică cu instalaţii de filtro-ventilaţie. Acestea ar trebui să fie dotate şi cu instalaţii electrice şi sanitare, bănci şi scaune, trusă de deblocare-salvare, rezerve de apă, mijloace de iluminat cu baterii, instalaţii de telecomunicaţii şi afişe cu reguli de comportare. Orice adăpost trebuie să aibă două căi de evacuare, respectiv intrarea principală şi o cale secundară de evacuare în cazul în care calea principală de acces ar fi blocată de dărâmături.

Unde ne putem adăposti în caz de război

În caz de război, populaţia ar putea folosi pentru apărare şi adăposturile naturale, dar şi subsolurile blocurilor, beciurile, parcările subterane, pivniţele sau pasajele sau orice alt adăpost care ar putea oferi protecţie împotriva deflagraţiilor şi schijelor. În cazul unor atacuri cu arme chimice sau bacteriologice, în judeţul Vrancea nu există niciun adăpost cu această destinaţie.

Înainte de intrarea României în Al Doilea Război Mondial, existau doar în Focşani circa 400 de beciuri şi pivniţe care puteau fi folosite ca adăposturi de protecţie împotriva bombardamentelor şi care ar fi putut adăposti circa jumătate din populaţia Focşanilor de la acea vreme. 

Elveția, o țară pregătită de dezastre atomice

Elveția a rămas de-a lungul timpului o țară neutră în privința alianțelor politice și militare internaționale. Orice clădire locuibilă are în componența sa un adăpost antiatomic în care încap toți locatarii, iar rezidenții țării, care au trecut prin stagiul de armată și sunt în rezervă, au dreptul de a pleca acasă cu toate armele care le-au fost alocate. In țară există aproape 300.000 de buncăre și 5.100 de adăposturi publice, scrie incredibilia.ro. 

Elveția este o țară cu o strategie preventivă bine dezvoltată, care în cazul unui atac și-ar întâmpina inamicul cu o defensivă puternică. Până la 32 de ani bărbății sunt rechemați de cel puțin 7 ori în garnizoane, unde trebuie să stea câte 3 săptămâni. În următorii 10 ani, un bărbat va mai fi rechemat de 3 ori pentru 2 săptămâni, iar pentru o perioadă de alți 10 ani, o dată pentru 2 săptămâni. Când elvețianul împlinește 51 de ani, el este eliberat oficial de serviciul militar și este obligat să predea arma și uniforma. Personalul militar activ din Elveția numără 120.000 de persoane, iar în rezervă sunt alte 3,6 milioane, scrie cunoaștelumea.ro. 

Acest proiect național a pornit în secolul XIX, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi pe perioada Războiului Rece.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News