Adda, despre boala sa. Ce sunt dermografismul și intoleranța la histamină, ATENȚIE la alimente: Vreau să afle lumea, e NOUĂ! Stai cu frică mereu că-ți crește ceva în gât

Adda este una dintre cele mai controversate artiste din showbiz-ul românesc, mai ales după participarea în competiția Asia Express alături de soțul ei, Cătălin. 

În urmă cu un an, Adda a aflat că viața ei se va schimba radical, după ce a fost diagnosticată cu o boală care a dat-o peste cap: dermografism, urticarie demografică și intoleranță la histamină

"Este o problemă destul de vizibilă, se poate întâmpla oricând să am erupții mari pe piele sau să mi se umfle fața și atunci e mai greu să mă ascund. Vreau să afle cât mai multă lume despre această afecțiune, care este nouă și nu are tratament. Se numește “urticarie demografică” și "intoleranță la histamină", care este destul de nasoală", a declarat Adda.

Ce simptome are artista și cum se manifestă afecțiunea pe care o are

Mai mult, artista a oferit detalii despre simptomele pe care le are și despre modul în care se mainifestă afecțiunea sa.

Potrivit spuselor ei, dacă ar fi știut de existența bolii mai devreme, ar fi putut să o amelioreze.

"Poate apărea prurit, tahicardie, amețeală, poți să îți pierzi cunoștința câteva secunde, poți să te sufoci în somn, dacă faci edeme.

Eu nu am mai făcut edeme de vreo două luni deloc. În aprilie a fost nasol pentru că făceam aproape zilnic și stai cu frica aia mereu că îți crește ceva în gât. Se poate vindeca, dar nu prin metode tradiționale. Am această afecțiune de mică și dacă știam, o puteam ține sub control", a spus Adda.

Ce este dermografismul, boala de care suferă Adda

Adda suferă de dermografism, o boală din cauza căreia a trebuit să ia mai multe măsuri impuse de medici. Dermografismul este o formă de urticarie declanşată de simplă zgâriere a pielii, chiar şi la contactul cu firele de păr şi haine, scrie alergologultau.ro. În urma zgârierii pielii, apare înroşire, o papulă (blândă) şi prurit cutanat. Testarea alergiei se face prin zgârierea pielii, în urma căreia pielea se irită, devine roşie şi umflată.

O incidenţă crescută a fost observată în sarcină (în special în al doilea trimestru), la debutul menopauzei şi la copii atopici. De asemenea, dermografismul poate să apară în urma administrării unui medicament (antibiotic), se poate asocia frecvent cu alte forme de urticarie, parazitoza intestinală sau boala tiroidiană.

Situațiile în care simptomele se pot agrava

Recunoașterea problemei, evitarea factorilor fizici precipitanți sunt metode importante în terapia medicală. La persoanele simptomatice se folosesc antihistaminicele H1 ca agenți preferați. , scrie romedic.ro.

La pacienţii cu dermografism simptomatic, erupţia pielii este asociată cu prurit care este mai sever noaptea. Simptomele pot fi agravate de căldură - băi calde, presiunea minoră (frecarea, scărpinarea sau ştergerea cu prosopul), exerciţii, stres şi emoţii. Pruritul şi edemul pot afecta toate suprafeţele corpului, dar scalpul şi zona genitală sunt mai rar implicate. 

Histamina, legătura cu intoleranța și alergiile alimentare

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a oferit explicații despre histamină. Într-un mesaj publicat acum ceva timp pe rețelele de socializare, ea a arătat că explicațiile au fost făcute într-o emisiune pe tema alergiilor, unde a constatat că foarte multe informații care circulă în spațiul public sunt nereale, motiv pentru care a decis să facă publice mai multe explicații pe această temă.

În cadrul emisiunii a fost vehiculată afirmația conform căreia „pâinea și produsele de patiserie congelate, datorită depozitării îndelungate, au un conținut crescut de histamină, ca urmare pot declanșa intoleranțe alimentare”, citează DC MEDICAL.RO

După ce a negat această afirmație, medicul a continuat: „Pentru liniștea mea, trebuie să lămuresc povestea histaminei”, apoi a publicat un text în care răspunde la cele mai frecvente întrebări pe tema histaminei.

Ce e histamina?

O moleculă prezentă la toate animalele și produsă natural în mai multe organe: peretele gastric (stomac), neuronii din creier, globulele albe din sânge, dar care se găsește și în plămâni și în ficat.

Ce rol are histamina?

Este un neuromediator implicat în fenomenele inflamatorii și alergice, e responsabilă de răspunsul imun, determină constricția bronșiilor, vasodilatație la nivelul pielii, secreție acidă în stomac și stare de trezire în creier.

Există histamină în alimente?

Da, în afară de histamina produsă de organism, toate alimentele fermentate conțin cantități variabile de histamină: brânzeturile, peștele marinat/afumat, murăturile, ciocolata, vinul și berea, drojdia, borșul.

Există intoleranță la histamină?

În mod normal histamina e distrusă de enzima numită diaminoxidază. Dacă această enzimă e deficitară sau în cazul unui aport alimentar crescut de produse fermentate, poate crește nivelul histaminei în sânge.

Ce se întâmplă când există histamină în exces?

Apare o reacție de pseudo-alergie alimentară manifestată cu înroșire a feței/pielii, dureri de cap, inflamația mucoasei nazale, greață, durere de stomac, diaree, erupții cutanate, mâncărimi, bufeuri de căldură, palpitații etc. De precizat că aceste simptome au intensitate variabilă și dispar de la sine în câteva ore. Sunt rare cazurile în care este nevoie de tratament antihistaminic (antialergic).

De subliniat faptul că intoleranța la histamină este preponderent o afecțiune genetică (deficit de enzimă diaminoxidază), factorul alimentar fiind incriminat rareori și atunci în asociere cu alți factori declanșatori: efort fizic extrem, stres emoțional, fluctuații hormonale (femeile înainte de ciclul menstrual), boli infecțioase, anumite medicamente etc.

Intoleranțele și alergiile alimentare sunt mediate de histamină, dar țin de funcționarea sistemului imun, NU de alimentele consumate! Histamina o secretă și o metabolizează organismul așa cum știe/vrea el, iar aportul alimentar are o importanță minoră- ca și în cazul colesterolului, care e sintetizat de ficat, indiferent dacă mănânci iarbă sau ouă

Cât despre pâinea congelată și conținutul ei de histamină nu văd legătura, oricât aș încerca. Ba mai mult, frigul blochează activitatea bacteriilor din drojdie/maia, deci aș putea spune că e exact pe dos. Îndrăznesc să sugerez domnului doctor să evite pe viitor să facă astfel de afirmații- nu otrăviți pâinea românilor, e tot ce le-a rămas!

Tot ce trebuie să știm despre intoleranța la histamină: atenție la alimentele care o declanșează

”Histamina este o moleculă, un neurotransmițător, care poate fi și partea răspunsului imunitar atunci când ne rănim, intervine și în digestie, influențând digestia gastrică și eliberarea sucului gastric.

Intoleranța la histamină se referă de fapt la situația în care avem așa de multă histamină în organism, încât declanșăm o anumită simptomatologie, care poate fi asemănătoare cu o alergie. (...) Când mâncăm prea multe alimente cu histamină sau când avem alte organisme care împiedică degradarea histaminei în organism, lucru de care se ocupă o anumită enzimă, atunci înseamnă că avem o cantitate crescută de histamină în corp.

Există și alimente care declanșează eliberarea de histamină de către propriul corp, histamina endogenă, și există 3 scenarii în care noi putem să avem această histamină în cantitate mare și să declanșăm simptomatologia”, a declarat expertul în boli metabolice și nutriție, dr. Ruxandra Pleșa, la Antena 3, potrivit DC MEDICAL.RO

Simptomele intoleranței la histamină

„Se manifestă cu nas înfundat, cu ochi roșii și iritați, congestie a sinusurilor, pot apărea fenomene la nivelul pielii, cum ar fi o înroșire bruscă. Putem să avem dureri de cap cărora nu le știm cauza, putem să avem edeme, să ne trezim cu membrele mai umflate sau putem să avem manifestări digestive. De la greață, crampe, până la vărsături.

Sigur că nu toate aceste simptome se manifestă la toată lumea, putem să avem doar câteva, iar diagnosticul se pune la medicul alergolog.

Cu cât un aliment este mai vechi, cu atât elimină mai multă histamină

O metodă foarte bună de a controla simptomatologia, cel puțin până ne reglăm tot flora intestinală, pentru că și în acest caz de disbioză intestinală avem parte de fenomenele mai sus enunțate. Până în 3 luni când facem această echilibrare este bine să urmăm o dietă cu alimente scăzute în histamină sau cu alimente care nu ne declanșează eliberarea de histamină.

În primul rând, prospețimea este foarte importantă. Cu cât un aliment de degradează în timp, el va elimina histamină. O carne care nu este consumată în aceeași zi și care e ținută mai multe zile în frigider, poate să fie o problemă. Toate preparatele din carne, salamurile, mezelurile, peștele afumat, crustaceele conservate pun probleme.

Dacă o carne este congelată imediat după ce animalul a murit, poate să fie potrivită. Carnea foarte proaspătă, mâncată imediat, este și ea foarte sigură, la fel și peștele. Toate alimentele care au fermentat, deci care au produs histamină sunt și ele pe lista neagră, precum: brânza foarte veche, chefirul, murăturile, alimentele marinate.

Anumite fructe sunt și ele de evitat, spre exemplu avocado, roșiile, bananele, citricele, spanacul. Nu ar trebui să fie consumate sau, cel puțin, nu în cantități mari. Alcoolul este o mare problemă, el fiind fermentat, dar fiind și un declanșator de histamine endogene. Ceaiul verde, ceaiul negru blochează activitatea acestei enzime și sunt și ele de evitat.

Ideal este să se urmeze timp de 2-4 săptămâni această dietă de eliminare, scăzută în histamină, iar reintroducerea alimentelor să se facă treptat, încât să se observe dacă ar fi diferențe”, a completat ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News