EXCLUSIV Adela Cojan, preşedinte CNAS: România, pe locul I în Europa la internări
România este pe locul I în Europa la internări pe suta de mii de locuitori, transmite Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Afirmaţia a fost făcută în cadrul dezbaterii Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătate, organizată de DC MEDIA GROUP.
Ne confruntăm în continuare cu o lipsă acută de medici dar şi de paturi în spitale şi ambulatorii, lucru confirmat şi de CNAS:
"Avem un ordin mai vechi al Ministerului Sănătăţii (Ordinul 35/2008 de reorganizare a ambulatoriilor integrate ale spitalelor) care prevede, practic, ca în interiorul programului de spital să poată fi desfăşurate aceste consultaţii din ambulatoriu. Ce a făcut Casa de Asigurări tocmai pentru a stimula aceste consultaţii din ambulatoriu a fost să permită contractarea atât a normei întregi pentru albulatoriul de specialitate şi a încă unei jumătăţi de normă pentru fiecare medic din specialitatea respectivă. Ştim, însă, faptul că ne confruntăm cu un număr destul de redus de medici în specialităţile clinice, dar ne confruntăm şi cu o distribuţie destul de inechitabilă între mediile urbane şi rurale.
Tendinţa de a transforma aceste ambulatorii integrate ale spitalelor în nişte ambulatorii de specialitate este pe ordinea de zi a Ministerului Sănătăţii. Probabil că odată cu contractarea pentru anul 2023, mare parte din aceste spitale vor putea pune la dispoziţie aceste centre de diagnostic şi tratament care să vină în sprijinul asistenţei medicale primare pentru a putea trata patologia ce nu poate fi rezolvată la acest prim segment de asistenţă medicală.
În continuare ne confruntăm cu această "moştenire". Am moştenit o anvelopă de paturi după modelul rusesc, o anvelopă de paturi destul de ridicată - aici suntem fruntaşi în Europa. Avem cea mai mare rată de internări la suta de mii de locuitori, tocmai de aceea performanţele spitalelor, începând cu anul viitor, vor fi traduse atât în creşterea ponderii spitalizărilor de zi, a ponderii chirurgiilor de o zi (un segment de activitate ce va fi nou introdus în anul viitor) şi transformarea anumitor paturi în unele care să deservească serviciile medicale pentru patologiile cronice, pentru recuperare, pentru bolile psihice etc. Tocmai de aceea, planul naţional de paturi şi planurile judeţene de paturi vor avea ca prioritate dezvoltarea acestor segmente de recuperare. Noi, anul acesta, am şi stimulat aceste servicii în ambulatorii şi-n segmentele de recuperare prin mărirea cuantumului tarifelor de rambursare a acestor servicii de recuperare medicină fizică şi reabilitare", a precizat conf. Adela Cojan, preşedinte CNAS.
Ce transmite CNAS pe site
În contextul introducerii contribuției personale a pacienților care optează pentru servicii medicale în regim de spitalizare acordate în unitățile sanitare private aflate în relație contractuală cu casele de asigurări, pentru a asigura accesul prioritar al pacienților la servicii de spitalizare în sistemul public, a fost propusă plafonarea creșterii potențiale a numărului de paturi contractate de casele de asigurări cu spitalele private, se arată pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Astfel, numărul de paturi contractate în spitale private până la 31 decembrie 2022 nu poate crește cu mai mult de 10% față de numărul de paturi deja contractate în privat, până la data de 31 decembrie 2020. O analiză realizată la nivel teritorial și național arată că procentul anual de creștere a numărului de paturi contractate în spitale private a fost de aproximativ 5%, rezultând astfel o medie de 10% pentru o perioadă de doi ani. Numărul de paturi contractate în spitalele private reprezintă aproximativ 5% din total, iar în urma aplicării acestei plafonări, la data de 31 decembrie 2022, nu poate depăși 5,5% din totalul paturilor contractate la nivel național. Procentul de 10% nu reprezintă o țintă, ci o limitare a unei potențiale creșteri a numărului de paturi în spitalele private, care are rolul de a asigura accesul prioritar al pacienților la servicii de spitalizare fără plata contribuției personale.
În absența acestei limitări nu se asigură o predictibilitate a numărului de paturi contractate în public și privat, ceea ce ar putea conduce la distorsiuni importante în furnizarea și accesul la servicii medicale.
De asemenea, reglementarea contribuției personale va contribui la crearea unui mediu competitiv în sistemul privat, corect și transparent.
Contribuția personală este o reglementare introdusă în Legea 95/2006 în anul 2018. De atunci, termenul de aplicare a fost prorogat în mai multe rânduri, până la data de 1 iulie 2021.
Contribuția personală reprezintă diferența dintre tariful decontat de casa de asigurări de sănătate și tariful practicat de spitalul privat. La cerere, pacientul va primi la un cost estimativ al serviciilor de spitalizare. Oferta va fi valabilă un număr de zile, astfel încât pacientul să poată solicita și obține și alte oferte de la alte spitale, pentru a putea să opteze pentru cea care îl avantajează.
Dezbaterea integrală poate fi urmărită aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
