Adele Chirică, endometrioză: Adevăratele informații să ajungă la cât mai multă lume

Astfel, Adele Chirică a scris pe blogul ei despre endometrioza între mit şi realitate.

"Am doua saptamani de cand am primit diagnosticul de ENDOMETRIOZA si aproape o săptămana de cand am facut a doua biopsie. Cum au fost aceste saptamani? Cumplite! Dincolo de dureri, perfuzii si calmante, a fost cumplit sa ma obișnuiesc cu un diagnostic GRAV despre care însă din nou nu se vorbește si pentru care statul NU FACE NIMIC!

Ce m-a ajutat in aceasta perioada? Faptul ca am fost contactata de Asociația " Eu si Endometrioza", ca m-am întâlnit cu președintele acestei asociații, Isa, ca vorbesc cu ea si ma ajuta si sfătuiește!

Si pentru ca dupa ce am vorbit public despre diagnosticul meu, am primit foarte multe mesaje de la cititoarele mele care se lupta cu endometrioza, am decis sa ii iau un interviu Isei, pentru ca astfel, adevăratele informații sa ajunga la cat mai multă lume care are nevoie de ele.

"Adele Chirică: Isa, te rog spune-ne cum ai ajuns să înființezi o Asociație dedicată pacientelor cu endometrioză?

Isa Iordache: Anul trecut în toamnă am primit dublu diagnostic: adenomioză și endometrioză, după mai bine de 9 ani de căutări, tratamente luate degeaba la indicațiile medicilor și diagnostice puse greșit. În primăvara anului 2016 deja începusem căutările în tratate de medicină și surse internaționale (aici m-a ajutat foarte mult meseria mea de jurnalist) și, după mult studiu mi-am pus singură acest diagnostic, pe care medicii mei de la acea oră nu au dorit sub nicio formă să îl accepte, pentru simplul fapt că nu aveau habar măcar, cum arată endometrioza. În toamnă, după crize de durere și leșin, am ajuns la un medic din Constanța care mi-a spus numai uitându-se pe ecografiile pe care le aveam la mine, ca am adenomioză și endometrioză iar acestea puteau fi reperate ecografic încă din 2006, dacă medicii mei ar fi știut cum arată endometrioza. Am pierdut astfel 10 ani în care cele două diagnostice ar fi putut stagna, dacă cei care m-au consultat ar fi știut ce înseamnă endometrioza. Ambele diagnostice mi-au fost ulerior confirmate de încă alți doi medici cu expertiză în endometrioză, de la noi din țară, precum și de rezultatul RMN-ului cu protocol de endometrioză.

Atunci am început căutările online și am constatat cu stupoare că în România, pe lângă articole scrise pentru trafic, în care endometrioza era catalogată drept un disconfort și o boală a neiubirii, până anul trecut la noi în țară exista un singur website dedicat endometriozei, creat de un reputat medic timișorean. Vorbim de anul 2016, secolul XXI și de România în care sistemul medical este la pământ, implicit și informația medicală aferentă unei astfel de afecțiuni. Atunci am luat decizia să înființez Asociația Eu și Endometrioza și website-ul http://www.eusiendometrioza.ro, pentru ca niciuna din româncele care suferă de endometrioză sau prezintă simptomatologia ei să nu mai treacă prin ce am trecut eu, să nu mai piardă timp prețios până la obținerea unui diagnostic și să își ajute deopotrivă aparținătorii și medicii să conștientizeze gravitatea acestei afecțiuni șputând fi astfel tratată corespunzător.

Adele Chirică: Așadar, ce înseamna endometrioza?

Isa Iordache: Endometrioza reprezintă creșterea și dezvoltarea țesutului endometrial care se regăsește la nivelul uterului, în alte zone ale corpului din afara acestuia. În endometrioză, celulele endometriale se pot prinde de: uter, ovare, trompe, colon, vezică, rinichi, vagin. De asemenea, ele se regăsesc în diferite cazuri și în zona abdominală, pe intestine, ficat, splină, diafragmă, generând endometrioza abdominală. Există paciente care însă suferă de endometrioză toracică (prezența țesutului endometrial sub formă de insule de celule sau chiar noduli în cavitatea toracică, în special pe și în interiorul plămânilor). Au fost raportate însă și cazuri în care endometrioza a putut fi depistată chiar și la nivelul laringelui dar și la cel al creierului.

Rezultatul acestei migrări de celule endometriale se traduce în aderențe, chisturi, noduli, hemoragii interne/ externe și multă durere. Iar durerea nu este doar specifică menstruației așa cum se crede de publicul larg, ci la unele femei, poate fi prezentă la praguri inimaginabile, pe tot parcursul lunii.

Adele Chirică: Cum poate afla o femeie dacă suferă sau nu de endometrioză?

Isa Iordache: Endometrioza se poate diagnostica de către un medic specialist cu experiență în acest tip de afecțiune prin: anamneză (istoricul pacientei), consult ginecologic, ecografie transvaginală, RMN cu instilare de gel intravaginal și intrarectal și Hidro Colo CT. Din 2013 protocoalele internaționale nu mai prevăd laparoscopia ca metodă de diagnostic pentru endometrioză.

[citeste si]

Adele Chirică: Se vindecă endometrioza, Isa?

Isa Iordache: Până în prezent nu se cunoaște un tratament care să vindece endometrioza, iar medicația folosită la nivel mondial tratează și ameliorează numai simptomele (în principal durerile). Tratamentele folosite sunt: hormonale (induc medicamentos menopauza pentru câteva luni, uneori chiar de la vârste destul de fragede: de exemplu 21-24 de ani) sau chirurgicale acolo unde se impun.

Endometrioza presupune o serie de complicații majore cu care pacientele se pot confrunta. Așadar, pe lângă durerile zilnice insuportabile pacientele pot dezvolta: ADERENȚE, care sunt benzi de țesut fibros ce leagă organe și țesuturi vecine în mod normal neconectate și care pot duce la așa numitul frozen pelvis (pelvis înghețat). Dincolo de durerile insuportabile, frozen pelvis poate pune viața pacientei în pericol și se poate repara numai cu intervenție chirurgicală.

Dincolo de aderențe, următorul stadiu al endometriozei îl reprezintă CHISTURILE, pungi cu lichid care, după anumite dimensiuni se pot sparge în organism.

Însă, cel mai înalt și grav stadiu al acestei boli este dat de NODULI: umflături de mici dimensiuni și bine circumscrise, care în endometrioză se întâlnesc cel mai frecvent între vagin și rect, pe colon, vezică, vagin sau plămâni, punând serios în pericol viața pacientei. Din cauza acestor noduli și a faptului că dezvoltarea anormală a lor duce la stenoze, pacientele trec prin operații care presupun: rezecții de rect, vagin, vezică, intestine, iar la acest nivel deja vorbim despre colostome (anus contra naturii, incizie în abdomen, însoțită de o pungă în care se adună materiile fecale, cu care pacientele sunt obligate să trăiască uneori chiar și până la câteva luni). Imaginați-vă ce înseamnă să ai uneori 18 sau 25 de ani și să fii obligată să treci prin așa ceva".

Citiţi continuarea pe adelechirica.wordpress.com.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News