Aderare Schengen. Rareș Bogdan, în Parlamentul European: România cere ce i se cuvine. Este dreptul nostru

"Excelențele voastre, vin în fața Dumneavoastră ca reprezentant al uneia dintre țările cele mai atașate valorilor si familiei europene. Din solidaritate și spirit european real, România i-a ajutat pe ucrainenii și sirienii fugiți de război.
 
În numele solidarității, camioanele și trenurile încărcate cu grâne din Ucraina ce urmează să ajungă în țările vestice traversează România zilnic, iar în sens invers traversează camioanele și trenurile cu ajutoare pentru poporul ucrainean.
 
În numele solidarității, România înțelege și acceptă ca țările care au energie mai multă să reducă din consum și să dea și celor care au mai puțină. În numele solidarității, dar și al dreptului său, România cere ce i se cuvine: aderarea la Schengen. După 11 ani nedrepți de așteptare.
 
Care este starea reală a Uniunii Europene? Cu state care stau în lojă și state care stau la ușă? România îndeplinește toate condițiile, și-a securizat frontierele pe banii ei și nu cu companii românești. Unde e solidaritatea?
 
Există riscul ca în România să crească numărul populiștilor și extremiștilor exact din acest motiv. Riscă cineva ca, peste 18 luni, jumătate dintre eurodeputați să fie eurosceptici? Cine vrea ca încă un popor european să renunțe la a crede în solidaritate? Ale cui interese le servesc aceia?
 
Poporul Român nu solicită favoruri, ci un statut demn și legitim într-o Europă la a cărei stabilitate și continuitate contribuie în fiecare zi. Vrem dreptate pentru România! Vrem in Schengen! Este dreptul nostru legitim!", a spus Rareș Bogdan în Parlamentul European.

Citește și:

Predoiu: Proiectele legilor justiţiei - un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la Schengen

Proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi totodată un obiectiv de care depinde aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, a declarat, marţi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în prima şedinţă a Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiţiei.

'Este un proiect (legile justiţiei - n.r.) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării', a precizat ministrul Justiţiei.

El a prezentat apoi parlamentarilor principalele elemente de conţinut ale celor trei proiecte de lege - proiectul de lege referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern. Citește mai departe>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News