Aderarea României la Spațiul Schengen. Bogdan Aurescu, cele mai noi informații despre poziția Olandei

„Vreau să spun foarte clar că acest efort al României în sprijinul Ucrainei, acest efort al României în sprijinul Republicii Moldova - iată, astăzi noi acordăm Republicii Moldova 90% din necesarul de energie electrică, lucru care este extrem de apreciat la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Statelor Unite, la nivelul comunității internaționale, care este interesată de aceste evoluții - înseamnă foarte mult. Profilul României a crescut foarte mult și asta a ajutat și la această campanie de aderare la spațiul Schengen, pe care, de altfel, noi am început-o cam în urmă cu un an și jumătate”, a spus Bogdan Aurescu.

„Am reușit să schimbăm aceste poziții (n.r. ale unor țări care până acum erau împotrivă) prin eforturi făcute la diverse niveluri. Președintele României a discutat cu liderii țărilor respective, mai ales în marja Consiliilor Europene - acolo este momentul cel mai potrivit pentru a discuta astfel de lucruri. Eu am discutat cu aproape toți miniștrii de Externe din statele membre UE care sunt în spațiul Schengen și care votează, pentru că nu toate statele UE sunt în spațiul Schengen. Practic, avem, în acest moment, confirmări și reconfirmări ale susținerii acestor state”, a subliniat ministrul.

„Revenind la spațiul Schengen, au fost la început, dacă mă raportez la 2010-2011, când am fost blocați pentru prima oară, un număr de state care s-au opus sau, mă rog, au avut rezerve cu privire la aderarea României. Printre ele, cele mai importante erau Franța, Germania, Finlanda și Olanda. Franța și Germania, anul acesta, prin vocea președintelui Franței, în România, la Constanța, iar cancelarul Scholz, prin discursul pe care l-a susținut în august, la Praga, au exprimat sprijinul necondiționat pentru aderarea României la spațiul Schengen. În ceea ce privește Finlanda, poziția Finlandei s-a schimbat în luna iunie, după ce în luna mai am depus o serie de eforturi - sigur, în coordonare cu colegii mei și din Suedia, și din Finlanda - în legătură strânsă și cu Secretarul General NATO, pentru a încerca să convingem partea turcă să meargă mai departe în acest proces. La sfârșitul lunii mai, la Istanbul, împreună cu colegul meu polonez - pentru că am participat la o reuniune trilaterală de securitate România-Polonia-Turcia - am avut ocazia să discutăm o oră și 20 de minute cu președintele Erdoğan și cu ministrul de externe Çavuşoğlu, reuniune în care am expus, împreună, avantajele, inclusiv pentru Turcia, dar și pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice în ansamblu, ale aderării Suediei și Finlandei. A fost un efort care a contat. Ulterior, la Summitul de la Madrid, s-a ajuns la un acord trilateral între Finlanda, Suedia și Turcia. Pe baza lui, câteva zile mai târziu, s-a semnat Protocolul de aderare pentru cele două state și în momentul de față doar Turcia și Ungaria mai trebuie să ratifice acest Protocol de aderare. Acest efort al nostru a contat, chiar dacă el nu a fost efortul principal definitoriu - nu avem această ambiție. Dar ulterior, în luna iunie, Finlanda și-a schimbat poziția cu privire la aderarea la spațiul Schengen, iar acest lucru mi s-a confirmat într-o discuție pe care am avut-o cu omologul meu în iulie”, a precizat Bogdan Aurescu.

„Contactele au fost permanente și cu Olanda și, cel puțin în ultimele luni, nu a existat reuniune la care să particip împreună cu colegul meu olandez, ministrul de Externe Hoekstra, care este în același timp și liderul unuia dintre partidele de coaliție în coaliția guvernamentală olandeză, Apelul Creștin-Democrat, la care să nu discutăm. Inclusiv zilele acestea, marți, pe 1 noiembrie, am avut o discuție telefonică,  dar și în zilele trecute, am avut un schimb de mesaje, în care încercăm să vedem care sunt pașii de urmat în continuare. Aceste eforturi n-au rămas fără rezultat. (...) Eforturile acestea continuă”, a explicat ministrul.

Întrebat cât de probabilă este de data aceasta intrarea României în Schengen, Bogdan Aurescu a răspuns astfel:

„După cum spunea și domnul președinte Iohannis, există șanse. Dar nici eu, nici președintele nu am dat niciodată termene și nu am spus că vom intra în spațiul Schengen până la o anumită dată. Eu am văzut momentul 2011, pentru că eram în Ministerul de Externe și la acel moment, și am putut să constat așteptarea foarte mare, care a fost creată la momentul respectiv, pentru un anumit termen de intrare în spațiul Schengen, care nu s-a întâmplat. Acest lucru nu este productiv. Nu e bine să dai termene atunci când lucrurile nu sunt rezolvate. Nu e bine să supralicitezi, nu e bine să crești tonul. Cel mai bine este să lucrezi asupra dosarului respectiv cu argumente inteligente, diplomatice, tehnice, cu toate instrumentele și pe toate canalele pe care poți să lucrezi și, la momentul la care există un rezultat, atunci poți eventual să spui da, există o anumită probabilitate. Eu nu vreau să dau astfel de evaluări, pentru că n-am făcut niciodată acest lucru și nici nu o să-l fac de acum înainte. Însă ceea ce pot să vă asigur este că atât pe partea tehnică, cât și pe partea politică se avansează în continuare. Pe partea tehnică, deja ați văzut care sunt parametrii discuției în momentul ăsta. Pe partea politică, sigur, trebuie o decizie, pentru că până la urmă decizia este politică, ea se ia în Consiliul JAI, Justiție și Afaceri Interne, unde participă miniștrii de Interne. Există un efort diplomatic și politic care se petrece la toate nivelurile.”

„Tema aderării la Schengen nu a fost, până în prezent, o temă de dezbatere publică în Olanda. Dar, sigur că există o anumită sensibilitate pentru tema migrației. Există o anumită sensibilitate pentru procese de extindere care sunt mult prea grăbite. Olanda are o tradiție în sensul acesta. Coaliția are o majoritate în Camera Inferioară, care este destul de, să spunem, la limită, 77 de voturi din 150 de parlamentari, iar în Camera Superioară este în minoritate. Adică are 30 și ceva de voturi din 75 de locuri. Deci, există și un context politic intern, care trebuie luat în considerare. Dar nu cred că în momentul ăsta vorbim despre o tragere de timp, în sensul blocării României. Cred că în acest moment Olanda nu a luat încă o decizie și cred că există în continuare spațiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice, despre ale căror rezultate o să putem discuta ceva mai târziu”, a precizat Bogdan Aurescu.

„Mediul de afaceri este foarte conștient de avantajele pe care le prezintă această aderare a României. De altfel, nu doar mediul de afaceri românesc, ci și mediul de afaceri străin este extrem de interesat și susține acest demers, inclusiv firmele olandeze din România sau cele care sunt cu sediul în Olanda și au activități doar în România sau relații comerciale cu România. De altfel, și Camera de Comerț Olandeză din România și Camera de Comerț Română din Olanda și ceea ce se numește Dutch Romanian Network, care este o rețea de companii olandeze care are legături de afaceri cu România, s-au pronunțat public în favoarea aderării României la spațiul Schengen. Deci, este clar că există un impact pozitiv - cei care transportă știu cel mai bine: nu mai există cozi la frontiera româno-ungară, de exemplu, unde uneori se petrece foarte mult timp și atunci, evident, timpul ăsta câștigat se traduce și în bani câștigați. Există, deci, un avantaj cert pentru aderare, dar există avantaje clare în ceea ce privește securitatea spațiului Schengen în ansamblul său. Spațiul Schengen va fi mai sigur cu aderarea României și există și alte avantaje care țin de integritatea procesului european: până la urmă, vorbim despre o aprofundare a integrării europene pe care România o susține și care este foarte importantă”, a conchis Bogdan Aurescu în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News